Inca de la inceputul negocierilor cu Uniunea Europeana, diversi oficiali i-au atras Romaniei atentia ca trebuie sa intreprinda masuri ferme pentru a stavili coruptia ajunsa pe culmi aproape de nebanuit. Criticile s-au inmultit pe parcursul ultimilor ani ai guvernarii pesediste, in parte si din cauza unui sistem al justitiei incapabil sa functioneze asa cum ar trebui intr-o tara care se vrea a fi democratica si in curs de aderare la UE. Dupa anii pierduti in mandatul PSD, o data cu venirea la putere a actualei Coalitii, ministrul Monica Macovei si-a anuntat intentia de a reforma din temelii justitia. Reactia celor vizati, direct sau indirect, s-a vazut inca din primele clipe, pentru a atinge apogeul atunci cand Guvernul si-a asumat raspunderea pentru pachetul de legi privind proprietatea si justitia. Trebuie precizat ca principala motivatie a initiativei legislative a Cabinetului Tariceanu a fost si este necesitatea realizarii unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient in vederea suprematiei legii si a principiilor statului de drept. Iata, in cele ce urmeaza, textele care au deranjat Curtea Constitutionala, prezentand forma propusa de Guvern si motivatia C.C.
Modificari propuse de Guvern prin pachetul
de legi pentru care si-a asumat raspunderea
1Art. 24 alin. 2: “In perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai CSM nu pot desfasura activitatea de judecator sau procuror. La incetarea mandatului, membrii CSM revin in functia de judecator sau procuror detinuta anterior alegerii.”
Art. 24 alin. 4 (nou introdus): “Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai CSM inceteaza de drept la data publicarii hotararii Senatului in Monitorul Oficial, Partea I”.
2 Art. II alin. 1: “In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membrii CSM care exercita o functie de conducere sunt obligati sa opteze intre functia de conducere la instantele judecatoresti sau parchete si calitatea de membru al CSM.”
Art. II alin. 2: “In cazul in care judecatorii si procurorii prevazuti la alin. 1 nu isi exercita dreptul de optiune in termenul stabilit sau nu mai functioneaza la o instanta sau parchet de acelasi grad cu instanta sau parchetul unde erau numiti la momentul alegerii isi pierd calitatea de membru al CSM.”
3Art. IV alin. 1: “La data intrarii in vigoare a prezentei legi, inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe langa acestea.”
Art. IV alin. 6: “Durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. 1 este de 3 ani, de la data investirii.”
Art. IV alin. 7: “Mandatele judecatorilor si procurorilor care ocupa alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. 1 inceteaza, daca la data intrarii in vigoare a prezentei legi durata acestora a depasit 3 ani de la investire.”
4Art. 82: “Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 86 alin. 1 nu pot fi mentinuti in functie, dupa implinirea varstei de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare”.
5Art. 81 alin. 8: “Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu potrivit alin. 1, 2 si 4 pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, alta decat cea de judecator sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.”
