Cu un vot la limită, Comisia juridică a Senatului a avizat ieri pozitiv cererea DNA de reținere și arestare a liderului PSD Dan Șova. Ceea ce nu înseamnă că, în ședința de plen, aleșii puterii nu vor face zid în jurul acestuia, așa cum s-a întâmplat și în cazurile Vosganian și Borbely.
Avizul pozitiv pe care l-a primit în Comisia juridică, ieri, solicitarea DNA în cazul Dan Șova nu reprezintă o garanție că aleșii se vor poziționa la fel și la votul din plenul Senatului. Motivele sunt cel puțin două, începând cu faptul că actuala coaliție la putere este minoritară în comisia menționată, dar deține majoritatea în plen.
Concret, din cei 11 membri ai Comisiei juridice, șase aparțin opoziției (cinci de la PNL plus un independent, susținător al proiectului lui Mircea Geoană), patru sunt de la PSD+UNPR, iar unul de la UDMR. Fapt reflectat, de altfel, și în votul dat asupra cererii DNA: șase voturi „pentru“ și cinci „împotrivă“. Apoi, să nu uităm de precedentele Varujan Vosganian și Laszlo Borbely. În ambele cazuri, deși Comisiile juridice din Senat, respectiv Camera Deputaților întocmiseră un raport pozitiv la solicitările procurorilor de începere a urmăririi penale, în plen aleșii au votat invers, blocând anchetele.
După ce DNA a trimis Senatului cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova, singurii care au spus fără echivoc că vor da un vot favorabil au fost liberalii. „Voi face un lucru care poate fi catalogat de grădiniță: le voi cere colegilor mei nu să voteze cu bilele la vedere, ci cu mâinile ținute sus. Vom vota pentru ca justiția să-și urmeze calea“, a declarat președintele PNL, Alina Gorghiu, într-o emisiune la Realitatea TV. În schimb, Victor Ponta, premier și șeful PSD, a arătat că de la centru poate fi făcută doar „o recomandare generală“ și că parlamentarii social-democrați vor decide cum să voteze, pentru că „nu sunt roboți“. La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și liderul PLR, a declarat că „nu ne jucăm cu libertatea oamenilor“ și că instituția pe care o conduce „nu este fabrică de trimis la eșafod“.
Șova acuză procurorii și vrea statuie
După ce marți și-a studiat dosarul timp de aproape opt ore, vicepreședintele PSD Dan Șova a venit, ieri, în fața senatorilor-juriști pentru a-și susține nevinovăția. Potrivit surselor (reamintim că ședințele Comisiei juridice se desfășoară cu ușile închise atunci când sunt discutate și votate cererile DNA), fostul ministru ar fi susținut că procurorii ar fi manipulat martorii și că, pentru ce a făcut el la combinatele Turceni și Rovinari, ar merita statuie, nu dosar penal. La ieșire, în fața jurnaliștilor, prietenul premierului Ponta a fost mult mai zgârcit în declarații: „Vă spun o singură propoziție. În fața comisiei, am spus numai adevărul, în fața plenului, voi spune numai adevărul“.
Președintele Comisiei juridice, senatorul PNL Cătălin Boboc, a arătat, în schimb, că, și dacă ar da plenul un vot favorabil la cererea DNA, Șova nu ar fi automat privat de libertate, deoarece procurorii trebuie să obțină aprobarea instanței pentru arestarea social-democratului. „Mă bucur că aceasta a fost soluţia comisiei, sper ca aceasta să fie şi soluţia plenului, pentru că, altfel, am bloca posibilitatea instanţei de a nu aproba cererea de arestare“, a mai spus Boboc.
DNA: Angajații și asociații au confirmat falsificarea actelor
Potrivit referatului prin care procurorii cer reținerea și arestarea lui Șova, falsificarea a 11 procese-verbale ar fi fost confirmată de unii dintre angajații și asociații Societății de avocatură „Șova și Asociații“. Unul dintre martori a declarat că a tehnoredactat procesele-verbale ale AGA a Societății aferente perioadei decembrie 2005 – ianuarie 2009 de abia în 2011 sau 2012, la solicitarea lui Șova. Adică, după ce apăruseră în presă informații despre contractele de asistență juridică semnate de apropiatul premierului cu reprezentanții complexurilor energetice Rovinari și Turceni. Tot din referat rezultă că alți doi martori au declarat că adunările generale atestate în procesele-verbale nu au avut loc niciodată și că au semnat documentele în anul 2011.
Procurorii mai susțin, invocând tot mărturiile unor angajați ai lui Șova, că toate hard-disckurile calculatoarelor societății ar fi fost distruse în 2010, din dispoziția acestuia, pentru a fi compromise informațiile legate de corespondența purtată cu șefii complexurilor energetice. „Lăsarea în libertate a suspectului Șova Dan Coman, în perioada următoare, este de neacceptat, în condițiile în care acțiunile acestuia sunt, în mod vădit, orientate în scopul obstrucționării anchetei, fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public, ale urmăririi penale“, este concluzia procurorilor.
Fostul ministru este suspectat de săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obținerea de foloase necuvenite pentru societatea sa de avocatură în valoare de 3,5 milioane lei.
