S-a tot vorbit in ultima vreme despre posibilitatea reformarii Parlamentului prin instituirea unui legislativ unicameral. Daca aceasta initiativa ar fi dusa pana la capat, s-ar economisi anual uriase sume destinate in prezent unei armate de peste 500 de alesi ai neamului, plus miile de angajati care trudesc pentru ca unii dintre deputati si senatori sa-si vada de interese personale ori sa doarma in banci. Evident, daca inca din 1990 s-ar fi decis sa existe un Parlament unicameral, ar fi fost economisite sume imense la bugetul statului. Casa Poporului, constructia la care dictatorul Ceausescu a tinut foarte mult si care gazduieste in prezent Palatul Parlamentului, a insemnat, in ultimii 20 de ani, cheltuirea unor bani cu care s-ar fi putut foarte bine face altceva, mult mai util pentru contribuabilul roman. Colac peste pupaza, in incinta uriasei cladiri mai si ploua…
Sumele investite in cladire intre 1984 si 1989 au fost intotdeauna secrete si, probabil, nu se va sti niciodata cu exactitate cati bani s-au pompat in cladire. Totusi, persoane implicate in constructia Casei Poporului sustin ca pana in decembrie 1989 "Casa” a inghitit peste 19 miliarde de lei la valoarea de atunci. Adica in jur de un miliard de euro la valoarea de astazi. Dupa decembrie 1989, in cladire s-au investit in jur de 20.000 miliarde lei – peste 500.000.000 de euro.
La un pret estimativ de trei milioane de euro pentru un kilometru de autostrada, reiese ca dintr-un miliard si jumatate de euro ar fi putut fi realizati… 500 kilometri de autostrada!
De altfel, la ora actuala, pentru un parlamentar se cheltuiesc in jur de sase miliarde lei anual. Proble-ma este ca, de multe ori, se ridica semne de intrebare in privinta unora dintre investitiile realizate. De exemplu, pentru noul sediu al Senatului s-au cheltuit 800 de miliarde lei, dar, dupa cum spuneam, s-a vazut ca, in ciuda aces-tei sume imense, ploaia patrunde in cladire. Recent, conducerea Camerei a decis sa achizitioneze masini noi pentru fiecare dintre cei 323 deputati. Si aceasta pentru ca masinile din teritoriu au fost folosite la greu in campania electorala de anul trecut. Sunt numai cateva exemple.
Perspectivele pentru anii viitori sunt la fel de generoase. In 2005, bugetul Camerei Deputatilor a fost de 1.700 miliarde lei. Pentru anii viitori s-a prevazut ca va fi nevoie de si mai multi bani. Deputatii vor ca, in 2006, sa beneficieze de un buget de 3.600 miliarde lei. Adica cresterea fata de 2005 ar fi de 87 la suta, in conditiile in care rata inflatiei este estimata undeva in jurul cifrei de 10%!
Un exemplu elocvent pentru modul in care se cheltuiesc banii publici este cel referitor la cheltuielile de intretinere. Pentru bunuri si servicii (materiale pentru curatenie, incalzit, iluminat, apa, canal, salubritate, alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare) s-au alocat in 2005 nu mai putin de 179 de miliarde, iar in 2006 – 458 miliarde. Pentru reparatii curente s-au cheltuit 33 de miliarde in 2005 si urmeaza sa se cheltuiasca 132 de miliarde in 2006.
Mai mult, in bugetul Camerei pe 2006 sunt incluse si 400 de miliarde destinate spatiilor de la Senat. Cu toate acestea, se asteapta sa creasca si bugetul Senatului. Bugetul acestei institutii in 2005 a fost de 650 miliarde, in 2006 va fi de 710 miliarde, in 2007 – 750 miliarde, in 2008 – 828 miliarde.
Cu autostrazile, situatia este mai subtire. Abia anul viitor vor fi demarate lucrarile pentru 42 de kilometri intre Drajna si Fetesti. Tronsonul face parte din mult discutatul coridor IV, care ar fi trebuit sa lege Timisoara de Constanta. De remarcat insa ca intre Timisoara si Bucuresti distanta este de 533 kilometri. In cazul coridorului IV, acesta este un proiect european si Romania ar fi putut beneficia chiar de sprijin financiar din partea UE, cu conditia insa ca partea romana sa arate ca face macar un pas in directia realizarii lucrarilor.
Este numai un exemplu din ce s-ar fi putut realiza cu banii investiti intr-un mastodont.
