In regim de urgenta, la sfarsitul anului trecut, Guvernul a decis sa stearga datoriile a 34 de societati comerciale, regii autonome si companii nationale, majoritatea din domeniul producerii energiei. Sumele neplatite de aceste societati reprezinta impozite, taxe, contributii si TVA datorate la data de 31 decembrie 2005, iar prin ordonanta s-a decis si suspendarea executarii silite a creantelor fiscale. In mod convenabil, din textul ordonantei au fost insa "uitate" cifrele. Cu alte cuvinte, Executivul nu a considerat necesar a comunica opiniei publice si Parlamentului sumele sterse din dreptul fiecarei societati. Probabil, pentru a nu soca dimensiunile datoriilor, in conditiile in care, potrivit unor politicieni, chiar ministrul Sebastian Vladescu ar fi avansat suma de… 2 miliarde euro!
Ca si cum nu ar fi fost de-ajuns stergerea datoriilor si repetarea unei binecunoscute strategii aplicate si in alte randuri de guvernarea anterioara, senatorii din Comisia de buget-finante au plusat, la propunerea colegilor din Comisia economica. Singurul amendament admis a vizat modificarea listei de beneficiari. Dar nu in sensul reducerii ei, ci al… inserarii de noi societati, ajungandu-se astfel la 58 de agenti economici privilegiati de stat. Printre societatile cu regim aparte in ceea ce priveste plata datoriilor se gasesc SN "Nuclearelectrica" SA, SN a Lignitului Oltenia SA, Compania Nationala a Huilei SA Petrosani, dar si Compania Nationala ROMARM SA, SC Tohan SA, SC Carfil SA si CN de Cai Ferate CFR SA.
Ordonanta Guvernului si modificarile aduse ei in comisiile senatoriale trebuiau dezbatute ieri de alesi. Moment delicat, mai ales ca unii senatori democrati s-au pronuntat vehement impotriva stergerii datoriilor. De altfel, pedistul Marius Marinescu a propus chiar infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta care sa verifice modul in care s-au acumulat uriasele restante.
Pentru a elimina insa riscul "trantirii" la vot a actului normativ, puterea a apelat la strategia adoptarii tacite. Cu alte cuvinte, au tras de timp cat au putut de mult si au mutat diferite puncte pe ordinea de zi pana cand a expirat timpul de lucru.
