Autoritățile urgentează Legea Big Brother 2

În contextul evenimentelor dramatice din Franța, instituțiile românești cu atribuții în domeniul siguranței naționale repun pe agendă necesitatea adoptării unei noi Legi Big Brother. În disputa dreptul la viață privată vs instrumente de luptă împotriva terorismului și criminalității organizate se vor pronunța, din nou, pe 21 ianuarie, judecătorii Curții Constituționale.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 08.01.2015 - 22:35

În contextul evenimentelor dramatice din Franța, instituțiile românești cu atribuții în domeniul siguranței naționale repun pe agendă necesitatea adoptării unei noi Legi Big Brother. În disputa dreptul la viață privată vs instrumente de luptă împotriva terorismului și criminalității organizate se vor pronunța, din nou, pe 21 ianuarie, judecătorii Curții Constituționale.

Reprezentanții MAI, SRI, MAE, Ministerului Public, DNA, DIICOT, CSM, Ministerului Justiției și Ministerului pentru Societatea Informațională s-au reunit ieri, de urgență, pentru a găsi o nouă redactare așa-numitei Legi Big Brother, a cărei respingere de către Curtea Constituțională a creat un vid legislativ. Scopul grupului de lucru este de a găsi formularea care să țină cont de observațiile CCR, dar și să ofere instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale instrumentele necesare prevenirii și combaterii unor infracțiuni grave, precum criminalitatea organizată și terorismul.

Legea Big Brother, declarată neconstituțională pe 8 iulie 2014, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale. De subliniat că nu era vorba de conținutul convorbirilor telefonice sau al corespondenței electronice, ci de date legate de nume, număr (apelant și, respectiv, destinatar), adresă, oră, durata comunicării și identitatea echipamentului folosit.

A doua lege controversată, cea privind cartelele prepay, condiționa achiziționarea cartelelor preplătite de prezentarea datelor personale de identificare. De asemenea, în cazul rețelelor publice gratuite de internet wi-fi, proiectul stabilea ca accesarea să fie posibilă doar după înregistrarea utilizatorilor, datele personale ale acestora urmând să fie stocate de providerul rețelei. Și acest act normativ a „picat“ testul de constituționalitate, în septembrie 2014.

Acum, pe agenda CCR se află un al treilea proiect cu implicații în domeniul securității naționale: Legea securității cibernetice. Aceasta ar permite serviciilor și autorităților cu atribuții să aibă acces la datele stocate de furnizorii de servicii de internet și telefonie, nu în baza unui mandat, ci doar a unei „solicitări motivate“. Asemenea precedentelor legi, și cea privind securitatea cibernetică a fost criticată de organizațiile nonguvernamentale, iar 69 de parlamentari PNL au atacat-o la Curtea Constituțională. Sesizarea va fi discutată pe 21 ianuarie.

Dreptul la viață privată vs dreptul la viață

Șefii instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale au arătat încă din toamna anului trecut că verdictele de neconstituționalitate date de CCR la Legea Big Brother (nr. 82/2012) și la proiectul de lege privind cartelele prepay privează structurile lor de instrumente esențiale și le afectează activitatea. A trebuit să se producă atentatul terorist de la publicația de satiră Charlie Hebdo pentru ca autoritățile să-și amintească de vidul legislativ și lucrurile să se pună cu adevărat în mișcare.

„Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului“, a declarat, ieri, ministrul pentru Societatea Informațională, Sorin Grindeanu. La rândul său, procurorul general, Tiberiu Nițu, a vorbit despre găsirea unui echilibru între drepturile omului. „Și dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale, bineînţeles, şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare“, a explicat, ieri, Nițu. În plus, procurorul general și-a exprimat convingerea că incidentele dramatice din Franța vor schimba perspectiva Parlamentului, a Președinției și Curții Constituționale asupra proiectelor controversate din domeniul siguranței naționale. Evident, aluzie la ședința de peste 12 zile de la CCR.

Războiul politic

Liberalii au apreciat reuniunea de urgență de ieri și declarațiile procurorului general drept o formă de presiune. „Este întristător faptul că factori de răspundere din fruntea unor instituții de forță ale statului român, mă refer la conducătorii Procuraturii Generale și ai SRI, au găsit de cuviință de a folosi tragedia care îndoliază societatea franceză pentru a pune presiune asupra Curții Constituționale, care are pe rol judecarea contestației pe care PNL a depus-o cu privire la Legea securității cibernetice“, a declarat deputatul liberal Radu Zlati pe blogul personal.

La rândul său, deputatul Sebastian Ghiță (ex-PSD), cunoscut ca un susținător al Legii cartelelor prepay, a cerut ieri liberalilor să-și retragă contestația depusă la CCR pe tema Legii securității cibernetice. „Instituțiile abilitate ale statului au nevoie de informații pentru a preîntâmpina tragedii cum a fost cea produsă în Franța“, a susținut Ghiță.

Citește totul despre:

Comentarii