Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ANALIZĂ: Tăriceanu și judecătoarele Costiniu și Baltag au început JIHADUL împotriva anticorupției

Asociațiile de magistrați, care au obținut semnături de susținere de la cel mult 100 de magistrați din totalul de peste 8.000, se erijează în apărătorii independenței Justiției, cerând sprijin politic de la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împotriva SRI, de care s-ar simți amenințați.

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 18.06.2015 - 08:02

Asociațiile de magistrați, care au obținut  semnături de susținere de la cel mult 100 de magistrați din totalul de peste 8.000, se erijează în apărătorii independenței Justiției, cerând sprijin politic de la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împotriva SRI, de care s-ar simți amenințați.  

La întâlnirea cu președintele Senatului de miercuri a mai fost atacată conducerea DNA, ca și președinta Înaltei Curți de Casție și Justiție, Livia Stanciu. Se poate spune că reprezentanții celor 100 de magistrați și președintele Senatului au declanșat jihadul împotriva luptei anticorupție, încercând să o blocheze.

Citește și: Costiniu și Baltag de la Asociația Magistraților cer apărarea independenței de la Tăriceanu. Au lipsit, însă, de la ședința CSM pe aceeași temă, cerută de ele

 Acțiunea magistraților protestari și a președintelui Senatului se conjugă și cu altele declanșate în interiorul CSM  tot de reprezentanții acestui număr mic de mgistrați. De asemenea,  protestatarii vor să extindă acțiunea lor și la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, iar pentru susținere, în afară de președintele Senatului, Tăriceanu, și-ar fi anunțat disponibilitatea și Victor Alistar, președintele executiv al Transparency România.

Contextul atacului împotriva împotriva ANTICORUPȚIEI

Protestul acestui număr restrâns de magistrați se desfășoară pe fundalul acțiunilor în forță ale DNA, care a început urmărirea penală față de mulți înalți demnitari, parlamentari din toate partidele. Ultimul înalt demnitar urmărit penal pentru 19 infracțiuni de corupție este premierul României, Victor Viorel Ponta.

Nici magistrații corupți nu au fost ocoliți. Prejudiciile din toate dosarele penale de corupție deschise în ultimele 12 luni depășesc 2.000.000.000 ( două miliarde) de euro.

În paralel cu acțiunile DNA, instanțele de judecată pronunță condamnări mari în dosarele gulerelor albe și dispun confiscări extinse. Numai pentru mogulul și politicianul Dan Voiculescu, magistrații au dispus confiscarea a 60 de milioane de euro, precum și a unor imobile valoroase, iar în dosarul Tender-Iancu- Carom, alte câteva zeci de milioane de euro.

Pentru a stopa aceste acțiuni ale DNA și instanțelor de judecată, Parlamentul, subțiat prin arestări și condamnări, a început să desființeze texte de lege pentru a anihila anchetele DNA, implicit condamnările și confiscările. Pe rolul Camerei Deputaților, cameră decizională, se află nu mai puțin de 22 de modificări ale Codurilor Penal și de Procedură Penală, între care și dezincriminarea conflictului de interese.

Parlamentul a mai stopat din acțiunea în forță a DNA interzicând urmărirea penală pentru foști miniștri precum Vosganian sau Borbely sau chiar pentru premierul Victor Viorel Ponta, suspectat de trei infracțiuni de conflict de interese făcute ca premier. De asemenea, Parlamentul a interzis arestarea lui Dan Șova, coinculpat în dosarul lui Victor Viorel Ponta ( contractele cu complexurile energetice Turceni și Rovinari).

Au voie magistrații să ceară politicului intervenții în actul de Justiție?

Codul Deontologic al Magistraților interzice magistraților să implice politicul în treburile Justiției.  Singura instituție abilitată, într-un stat de drept, să gestioneze Justiția și să-i apere independența este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cu toate acestea, reprezentanții celor 100 de magistrați (din totalul de 8.000) NU au fost prezenți la ședința de luni a CSM în care s-a discutat tocmai reclamația lor, potrivit căreia SRI i-ar urmări și s-ar simți amenințați de această instituție.

Citește și: CSM - aviz negativ modificării Codurilor Penale

La CSM au fost, luni, dezbateri intense pe raportul Inspecției Judiciare pe această temă a "amenințării" SRI, iar 18 din cei 19 membri ai CSM nu au găsit/denunțat abuzuri  ale serviciului de informații. 

Singurul care a cerut "condamnarea" SRI a fost judecătorul NOREL POPESCU, interceptat de SRI la solicitarea DNA,  cu mandat de la judecător, în dosarul baronului PSD de Mehedinți, Adrian DUICU, cel care a făcut trafic de influență din cabinetul premierului Ponta.

Norel Popescu mai are o hibă: a fost ales ca membru CSM prin transportarea judecătorilor- susținători  la secția de votare cu autocarul președintelui PSD Orșova, Constantin Popescu, inculpat în dosarul DUICU. Se poate spune că Norel Popescu are resentimente față de SRI și DNA.

Citește și: Norel Popescu, ales în CSM cu "autocarul" PSD, consideră că SRI afectează independența Justiției. Judecătorul apare în interceptările din dosarul baronului PSD DUICU

În absența reclamanților -  adică a reprezentanților celor 100 de magistrați, cifră avansată de Norel Popescu - , la ședința CSM nu a avut cine să le susțină cauza. Dar absența lor de la ședința CSM se poate interpreta și ca nerecunoașterea instituției ca singur garant al independenței Justiției, ci doar a politicului, a altei puteri în stat - cea legislativă -, situație care ar atrage sancțiune disciplinară, potrivit legii. Asta dacă magistrații respectivi au vreun respect față de lege.

Se pune întrebarea legitimă: de ce magistrații NU s-au dus la CSM să-și apere cauza și au preferat să meargă la politicieni, adică la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu? 

 La întrebare se poate da un răspuns: reprezentanții magistraților protestari s-au dus la cel care are exercițiul apărării penalilor, adică la Călin Popescu Tăriceanu. Să ne aducem aminte că, pe vremea când era premier, Tăriceanu i-a trimis un bilețel președintelui de atunci Traian Băsescu în care îi cerea, în esență, să se mușamalizeze dosarul "Petromidia- Patriciu", în care era interesat ( Tăriceanu era prieten cu Patriciu și a cumpărat niste acțiuni de la Rompetrol-Petromidia a căror valoare au crescut ulterior).

Cine sunt reprezentanții protestarilor

Potrivit legii,  după cum am susținut mai sus, doar CSM se ocupă de asigurarea independenței Justiției, iar 14 dintre cei 19 membri ai CSM au fost aleși DIRECT de către magistrați, în adunările generale, ca să le reprezinte interesele. Așa că normal era ca reprezentații magistraților protestari să se adreseze CSM, însă au ales să discute despre spaima lor de SRI și DNA cu președintele Senatului.

Citește și: Doar 56 de magistraţi din 7.300 o susţin pe judecătoarea Baltag, cea care a atacat-o pe Livia Stanciu

Magistrații Viorica Costiniu și Gabriela Baltag, reprezentanți ai protestarilor, au vreun motiv să se teamă de SRI și DNA? Sunt ele în relații de adversitate cu SRI și DNA și cu Înalta Curte? Se simt cu musca pe căciulă ?

Să le luăm pe rând. Președinta de onoare a Asociației Magistraților din România, Viorica Costiniu, are un soț fost  judecător-președinte de secție la Înalta Curte, care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la patru ani închisoare cu suspendare pentru corupție în dosarul în care a fost condamnat și senatorul PSD Cătălin Voicu.

Soțul doamnei Costini  a picat pe interceptări realizate de către SRI, la solicitarea DNA, cu mandat de la judecător. De asemenea, a fost filmat într-un local în care punea la cale, împreună cu senatorul PSD Cătălin Voicu, obținerea unor sentințe judecătorești în favoarea unor oameni de afaceri de la care au primit peste 260.000 de euro. La discuțiile dintre Costiniu și Cătălin Voicu  au participat și alți înalți magistrați, care ulterior au părăsit sistemul judiciar. În urma acestui scandal, Justiția a fost curățată de mai mulți magistrați corupți. În această 'pedepsire a soțului Viorica Costiniu au fost implicate DNA, SRI ) prin care s-au făcut înregistrările cu mandat de la judecător) și Înalta Curte. Se poate spune că doamna Viorica Costiniu ar avea motive să fie în relații de adversitate cu cele trei instituții.

Citește și: DOCUMENT. Apel de susținere a șefei AMR. Inițiatoarea: soția unui judecător corupt

 Gabriela Baltag este  președinte executiv al AMR, care la  Antena 3  (fondată de condamnatul pentru corupție Dan Voiculescu) o  critica pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Între altele, îi cerea imperativ demisia pentru că ar face de rușine tagma magistraților (adică al celor 100 de magistrați de susținători, că restul până la 8.000 fac parte dintr-o breaslă).

Doamna Baltag se află în plină acțiune disciplinară la CSM, motiv pentru care nu comentăm, dar se poate spune că există adversități, dacă ar fi să luăm în calcul și niste declarații împotriva SRI făcute anul trecut. Ea a acuzat, prin Viorica Costiniu, faptul că SRI a organizat un atentat la viața ei deoarece i-a tăiat frânele de la mașină. Surse judiciatre ne-au declarat că de fapt ar fi fost vorba de rosături de șoareci/șobolani.

 La întâlnirea cu Tăriceanu Baltag a spus:  "Dacă Justiția ar fi primit o parte din bugetele pe care le-au primit serviciile, probabil că astăzi am fi putut să vorbim de alte condiţii". Nu știm care sunt acele "condiții". Știm doar  că magistrații au poate cele mai mari salarii ( indemnizații) și chiar NU au nici un motiv să ia șpăgi, iar dacă nu sunt implicați în corupție, nu ar avea motive să se teamă de SRI și DNA.

Ce interese ar avea Călin Popescu Tăriceanu în a susține jihadul împotriva Anticorupției

Călin Popescu Tăriceanu a rezistat ca premier între 2006-2008 cu susținerea PSD. În actuala legislatură a fost ales și menținut președinte al Senatului cu ajutorul PSD. Între timp, s-a desprins din PNL și și-a făcut propria formațiune politică, fără importanță pe scena politică. Platforma media de promovare este cea a Antenelor și a televiziunii deputatului PSD Sebastian Ghiță ( inculpat în dosarul cumnatului lui Victor Viorel Ponta). Fără PSD, fără Antene si România TV  Tăriceanu nu ar mai fi în prim-planul politicii.

Specialiștii spun că Victor Viorel Ponta îl păstrează pe Tăriceanu în fruntea Senatului pentru ca prin acesta să modifice legile penale și să-i apere de DNA pe aceia care sunt în anturajul său ( exemplu: senatorul Dan Șova, care a fost salvat de arestarea preventivă cerută de DNA).

Citește și: EXCLUSIV. Inspecția Judiciară s-a autosesizat în urma dezvăluirilor privitoare la Viorica Costiniu publicate de România liberă

Tăriceanu, ca președinte al Senatului, este al doilea om în stat, după președintele țării ( și înlocuitorul acestuia în cazul suspendării, spre exemplu). Ca președinte de Senat, for care îi validează pe membrii CSM, poate propune președintelui țării analizarea "derapajelor unor membri care au uitat de menirea lor" - declarație de ieri, Sau poate propune ca CSAT-ul să analizeze  activitatea SRI.

"(...)În cazul în care s-au produs abateri de la lege, aşa cum pare să se fi întâmplat, şi în cazul în care extinderea activităţii serviciilor a depăşit limitele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor legale, consider că avem obligaţia să readucem lucrurile în legalitate (...) Pentru acest lucru e nevoie de un efort conjugat şi la nivelul Parlamentului, dar şi la nivelul instituţiilor, la nivelul CSAT, al preşedintelui României şi al autorităţii judecătoreşti" a declarat, ieri, Tăriceanu.

În loc de final - atac la judecătorii CCR

În paralel cu scandalul pe care cei 100 de protestari vor să-l transforme in avalanșă și să-l externalizeze cu ajutorul lui Victor Alistar, director Transparency România, la Parchetul General, sub autoritatea procurorului general Tiberiu Nițu, s-a declanșat ancheta împotriva a șase judecători de la Curtea Constituțională a României, care au invalidat referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Specialiștii consideră că ancheta ar avea rostul atât al intimididării, cât și al decredibilizării CCR în eventualitatea în care cele 22 de  modificări ale legislației penale ar fi  declarate neconstituționale. De altfel, președintele CCR Augustin Zegrean, citat pentru audieri, a fost întâmpinat la venire și la plecare de un grup de huiduitori.

Dacă ar fi promulgate modificarile legislației penale, practic lupta anticorupție ar fi anihilată, iar demnitari precum premierul Victor Viorel Ponta, Dan Șova, cumnatul lui Ponta, Sebastian Ghiță, mulți baroni locali din toate partidele ar scăpa de dosare penale, ar scăpa de confiscări ale averilor dobândite nelegal.

 

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...