Ministerul Justitiei a dat publicitatii forma revizuita a proiectului de lege privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Proiectul, care va fi mai intai aprobat in sedinta de Guvern, dupa care va intra in dezbaterea Parlamentului, a fost mentionat in mod expres de oficialii europeni printre prioritatile de care trebuie sa se ocupe autoritatile de la Bucuresti pana in momentul integrarii in UE.
Actul normativ extinde si stabileste mai clar categoriile de demnitari care vor avea obligatia completarii si depunerii declaratiilor de avere. Totodata, se stipuleaza structura care se va ocupa de verificarea acestor declaratii, de controlul averilor, al conflictelor de interese si al incompatibilitatilor. Fata de varianta initiala a proiectului legii, care prevedea infiintarea unei Directii Nationale de Integritate in subordinea ANAF, noua varianta stabileste crearea unei institutii independente, cu personalitate juridica si activitate permanenta. Noua structura se va numi Agentia Nationala de Integritate (ANI) si va fi condusa de un presedinte cu mandat de patru ani, numit de presedintele Romaniei, la propunerea unui Consiliu National de Integritate. Consiliul va fi format din 13 membri: doi senatori si doi deputati (desemnati de fiecare Camera, conform structurii politice a Parlamentului), doi judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, doi reprezentanti ai Guvernului (numiti la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice), un reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, un reprezentant al Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, un reprezentant al functionarilor publici si doi reprezentanti ai societatii civile (cu titlul de observatori, fara drept de vot).
ANI poate fi sesizata de orice persoana sau se poate autosesiza, iar inspectorii din cadrul sau vor avea acces la “orice date, informatii, inscrisuri sau documente pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor, inclusiv la cele cu caracter financiar, fiscal, bancar, personal, confidentiale ori clasificate”. S-a mentinut, din prima forma a proiectului, ideea ca verificarile sa se extinda si asupra bunurilor sotului/sotiei persoanei supuse controlului. De asemenea, s-a pastrat posibilitatea efectuarii controlului si dupa parasirea functiei de catre persoanele care au detinut o demnitate publica. Este vorba de un termen de cel mult cinci ani de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii.
Ministerul Justitiei a renuntat, in schimb, la ideea impozitarii cu o cota de doua ori mai mare decat cea stabilita pentru veniturile salariale a sumelor si bunurilor care se constata ca au fost dobandite nejustificat. Conform noii forme a proiectului, “fapta persoanei care nu justifica in mod rezonabil diferenta dintre bunurile si valorile declarate sau detinute si bunurile sau valorile ce puteau fi dobandite din veniturile legal realizate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective”.
