Joi, 18 iulie 2013, premierul Victor Ponta a declarat public următoarele: “În acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre pay şi nu poate fi aplicată retroactiv (legea, deocamdată în proiect, de identificare a utilizatorilor de cartele telefonice preplătite – n.r.). Este o decizie din luna august anul trecut adoptată de CSAT. Nu doar că o susţin, repet, este decizie CSAT, dacă nu mă înşel este în perioada interimatului la preşedinţie al lui Crin Antonescu. A fost luată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, în care s-au folosit cartele preplătite”.
Declaraţia premierului a venit la doar o zi după ce deputatul PSD Sebastian Ghiţă, prieten şi sfătuitor al lui Victor Ponta, a arătat că pregăteşte un proiect de lege care nu doar să oblige utilizatorii de cartele preplătite să prezinte un act de identitate la cumpărarea cartelelor preplătite, dar prin care să şi devină legală monitorizarea constantă a comunicaţiilor online şi stocarea datelor obţinute astfel.
Aşadar, premierul Ponta a fost clar: susţine iniţiativa deputatului PSD Sebastian Ghiţă. Ba chiar este obligat să o facă, întrucît CSAT a decis identificarea utilizatorilor de cartele preplătite încă de acum un an.
CSAT a fost discret
Problema apare, însă, atunci cînd comparăm declaraţia lui Ponta cu informaţiile făcute publice de CSAT. Conform website-ului oficial al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (găzduit de site-ul preşedinţiei), în două şedinţe ale CSAT din 2012 s-a discutat despre atentatul de la Burgas, din Bulgaria. O dată în şedinţa din 19 iulie, prezidată de preşedintele interimar Crin Antonescu, a doua oară pe 27 septembrie, cînd şedinţa a fost condusă de preşedintele Traian Băsescu. Comunicatele de presă emise de CSAT după aceste şedinţe spun aşa: “În cadrul şedinţei, la care au participat toţi membrii CSAT, s-a discutat tematica referitoare la implicaţiile asupra situaţiei pe profil antiterorist din România a atentatului terorist de la BURGAS, Bulgaria. Directorul Serviciului Român de Informaţii a informat membrii Consiliului că, până în prezent, nu există niciun fel de indicii referitoare la pregătirea unor atentate similare în România şi că Serviciul nu deţine informaţii care să releve existenţa unor conexiuni sau legături între atentatul din Bulgaria şi persoane sau entităţi, situaţii sau intenţii cu privire la România. Serviciul Român de Informaţii şi celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului au adoptat măsuri specifice de prevenire, adaptate situaţiei operative, şi au dinamizat cooperarea internă şi, respectiv, cea internaţională. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis menţinerea actualului nivel de alertă teroristă (albastru precaut) şi continuarea măsurilor operative, care vor fi adaptate permanent la evoluţia situaţiei operative şi, numai în cazul unor evoluţii care vor viza ţara noastră explicit, se poate propune modificarea nivelului e alertă.” (19 iulie); “De asemenea, s-au evaluat ameninţările la adresa securităţii naţionale şi vulnerabilităţile de securitate identificate în contextul atentatului de la Burgas (Bulgaria).” (27 septembrie).
Legea: ce se întîmplă în CSAT e secret
Nici o menţiune, deci, în nici unul din cele două comunicate de presă emise de CSAT, despre identificarea utilizatorilor de cartele preplătite. Nici la capitolul “Hotărîri emise de CSAT” de pe website-ul Consiliului nu apare documentul invocat de Victor Ponta.
Minte, deci, Victor Ponta?
Nu neapărat. Explicaţia poate fi mult mai simplă: conform legii 415 din 2002, privind organizarea şi funcţionarea CSAT, “Şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au caracter secret” (articolul 7, alineatul 1). Mai mult, tot conform legii, “Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate” (articolul 12, alineatul 1).
Adică, prin lege, tot ce se întîmplă în CSAT are caracter secret, ba chiar uneori e vorba de secret de stat. Iar atunci cînd, totuşi, se emit comunicate de presă, e nevoie de aprobarea CSAT: “Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării poate transmite comunicate de presă, al căror conţinut este aprobat de consiliu” (articolul 12, alineatul 2 din legea 415/2002).
Ponta a ignorat legea CSAT
Prin urmare, dacă Victor Ponta nu a minţit şi hotărîrea CSAT referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele preplătite chiar există, această hotărîre are caracter secret (din moment ce nu a fost comunicată de Secretariatul CSAT, conform legii). Iar dacă această hotărîre are caracter secret, nu cumva Victor Ponta a încălcat legea CSAT atunci cînd a declarat public existenţa acestei hotărîri? Pentru că, regula e clară: doar secretariatul CSAT poate transmite comunicate de presă, comunicate al căror conţinut trebuie aprobat de CSAT. S-a consultat Ponta cu CSAT înainte să devoaleze o hotărîre secretă a CSAT?
Miza premierului: implicarea lui Crin Antonescu
Cel mai probabil, premierul Ponta nu s-a consultat cu nimeni înainte să facă declaraţia pomenită la începutul articolului. Şi şi-a asumat, astfel, o încălcare a legii CSAT. Care a fost motivul suficient de puternic încît să-l determine pe Ponta să treacă peste plenul CSAT? În mod evident, opoziţia liberalilor la legea lui Sebastian Ghiţă. La care opoziţie Ponta răspunde cu o palmă bine ţintită: “este decizie CSAT, dacă nu mă înşel este în perioada interimatului la preşedinţie al lui Crin Antonescu”. Fireşte, urmează replica lui Crin Antonescu. Care urmează să se întoarcă de pe tărîmul PRISM.
