Academia Civica a dat ieri publicitatii, de Ziua Internationala a Gulagului, dovezile mult cerute de autoritatile romane pentru condamnarea publica a ororilor comunismului. Dovezi ce se adauga celor depuse de Fundatia ICAR, Initiatoarea Procesului Comunismului. Printr-un urias volum de munca, Academia Civica a reusit sa prezinte datele preliminare ale proiectului “Recensamantul populatiei concentrationare din Romania (1945-1989)”, constand in analiza unei parti din fisele de incarcerare ale detinutilor politici din perioada comunismului. Din cele 93.000 de fise, Academia a reusit dupa doi ani sa faca o analiza informatizata a aproximativ 71.000 de astfel de documente.
Potrivit primelor statistici facute cu informatiile din fisele de detentie, 28,8% din detinutii politici erau agricultori, 13,5% muncitori, 9,35% functionari, 5,64% meseriasi, 2,4% preoti, 3,84% elevi si studenti, 0,76% comercianti, iar 6,47% ingineri, profesori, avocati, medici si artisti. Dupa originea sociala, aproape jumatate din victime proveneau din familii de tarani: 25,7% din tarani mijlocasi, 22,8% din tarani saraci, 18,4% din familii mic-burgheze, 16,2% din muncitori, 9,45% din chiaburi, 0,43% din familii de mosieri, 0,21% din familii de mari burghezi, 0,13% din plugari, in timp ce la aproape 4% nu este precizata originea sociala. 33,6% din detinuti aveau doar studii primare, 17,8% gimnaziale, 19,4% liceale, in timp ce doar 17,1% aveau studii superioare, iar 3,11% erau analfabeti.
32,6% din fisele de detentie nu precizeaza incadrarea juridica a condamnatilor, in timp ce 30% sunt acuzati de uneltire contra ordinii sociale, 5% de instigare publica, 4,37% de trecere frauduloasa a frontierei. Alte delicte care apar in fisele victimelor comunismului, dar in procente mici, sunt activitate contra clasei muncitoare, agitatie, favorizarea infractiunii, omisiune de denunt, inalta tradare, sabotaj, complot, razvratire contra ordinii sociale, subminarea economiei nationale, instigare contra unitatii socialiste.
In cazul a aproape 40% din detinuti nu este precizata pedeapsa primita, in timp ce marea majoritate (37,1%) au primit inchisoare corectionala, iar 9,09% munca silnica, 6,72% temnita grea, 3% condamnare administrativa, 3,23% condamnare la moarte, 0,73% munca silnica pe viata, 0,25% privare de libertate, 0,03% amenda. Procentele vor creste dupa contabilizarea tuturor fiselor.
Din documentele detinute de Academia Civica, victimele comunismului au fost incarcerate preponderent la Jilava (36,1%), Gherla (20,3%), Aiud (16,2%), Poarta Alba (12,7%), Vacaresti (9,59%), Periprava (8,23%), Pitesti (7,36%).
De asemenea, documentele au aratat ca, oficial, 3,23% din detinutii politici au murit in inchisoare.
Romulus Rusan, seful proiectului “Recensamantul populatiei concentrationare din Romania (1945-1989)”, s-a aratat insa destul de sceptic in legatura cu procentul foarte mic al celor decedati in detentie: “Nu avem la indemana registrele din inchisori. Va trebui mult lucrat si nu vom putea face nimic daca autoritatile nu ne pun la dispozitie arhivele sau nu fac ele cercetarile”.
La randul ei, Ana Blandiana a afirmat ca cele 93.000 de fise contin doar o mica parte a victimelor comunismului. “Ni s-a spus ca sunt singurele. Ne indoim”, a adaugat ea.
Mai mult, Rusan a atras atentia ca acei aproape 40% din detinuti in cazul carora nu este specificata pedeapsa primita este destul de probabil sa fi primit condamnari administrative, ceea ce inseamna ca au fost trimisi in colonii de munca. “Era nevoie de brate de munca la canale. Retinerile administrative sunt cel putin egale cu condamnarile prin tribunale. Iar condamnarile prin tribunale sunt de 550.000”. Potrivit lui Romulus Rusan, detentiile administrative erau semnate de o comisie de sapte colonei din Ministerul Afacerilor Interne. Mai mult, in cazul acestui tip de condamnari, pedepsele erau mereu sporite. “Li se dadeau 24 de luni, apoi alte 24 de luni, printr-o miscare de condei a Directiei Generale a Securitatii Statului”.
Atat Rusan, cat si informaticienii care au lucrat la prelucrarea fiselor de detentie au spus ca in unele cazuri a fost vizibil ca “infractiunile” comise de detinuti au fost adaugate ulterior intocmirii acestor acte.
Prezenta la eveniment, Lucia Hossu Longin a apreciat ca arestarile facute de comunisti erau dictate de “nevoia de mana de lucru”. Ea a fost de parere ca fisele detinutilor politici “au fost facute in taina cu gandul ca niciodata sa nu fie descifrate”.
“S-au cerut dovezile. Iata, dovezile exista! Suntem ultima tara din sud-estul Europei in care nu a fost condamnat comunismul”, a atentionat Ana Blandiana.
Reprezentantii Academiei Civice spera ca intr-un an sa termine introducerea tuturor fiselor in calculator, intentionand chiar sa le publice intr-un volum. Pana atunci, regizorul Sorin Iliesiu va folosi primele informatii date publicitatii din cele 93.000 de fise de detentie despre victimele comunismului intr-un film despre Memorialul Sighet.
