12 miniștri ai Transporturilor în 12 ani. Care e bilanțul lor

De ce nu are România autostrăzi și căi ferate de mare viteză? O posibilă explicație constă în faptul că prin biroul de la etajul 1 al Palatului CFR, unde își are sediul Ministerul Transporturilor, nici un ministru nu a rezistat, în medie, mai mult de un an. Sorin Bușe, al 13-lea șef al Transporturilor din 2004 încoace, nu va găsi o situație tocmai îmbucurătoare la acest minister.

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 07.07.2016 - 11:11

De ce nu are România autostrăzi și căi ferate de mare viteză? O posibilă explicație constă în faptul că prin biroul de la etajul 1 al Palatului CFR, unde își are sediul Ministerul Transporturilor, nici un ministru nu a rezistat, în medie, mai mult de un an. Sorin Bușe, al 13-lea șef al Transporturilor din 2004 încoace, nu va găsi o situație tocmai îmbucurătoare la acest minister. 

România are 733 km de autostradă, dintre care 126,6 km „moșteniți” din perioada comunistă – cei 109,6 km dintre București și Pitești, pe A1, și cei 17 km dintre Fetești și Cernavodă, pe A2. Făcând calculul, rezultă că toți miniștrii Transporturilor din perioada postcomunistă au reușit să construiască 607,34 km de autostradă, adică o medie de 23,3 km pe an.

La capitolul căi ferate moderni­zate pentru circulația trenurilor cu viteze sporite, stăm și mai prost: doar 499 km. Dintre aceștia însă, doar 134 km au fost modernizați cu fonduri europene post-aderare, pentru că tronsoanele București-Constanța și București-Predeal au primit bani tot de la Bruxelles, dar prin facilitatea ISPA.

Sorin Bușe are toate șansele să devină cel mai mare tăietor de panglici dintre toți miniștrii Transporturilor. Așa cum estima la finele lunii mai predecesorul său Dan Costescu, la capitolul autostrăzi, obiectivele pentru 2016 sunt finali­zarea loturilor 2 și 3 de pe tronsonul Lugoj-Deva și Șoseaua de Centură a Bucureștiului, porțiunea dintre Autostrada București-Pitești și DN7 (Chitila). În total, vor fi inaugurați în acest an doar 45 km de autostradă. Aici sunt incluși și cei 8,9 km de pe Centura Capitalei, care nu vor avea chiar profil de autostradă, existând și sensuri giratorii.

La calea ferată, după ce lucră­rile finanțate cu bani europeni din exercițiul financiar 2007-2013 au întârziat și a trebuit să fie „fazate” (în traducere, s-au pierdut banii din respectiva alocare bugetară și se construiesc cu fonduri din următorul exercițiu financiar al UE, 2014-2020), acum se apropie de final. Până la sfârșitul anului în curs, vor fi gata tronsonul Frontieră-Curtici-Arad-Radna, dar și unele loturi de pe tronsonul Coșlariu-Sighișoara.

Acesta este ceea ce găsește noul ministru la Ministerul Transporturilor, în domeniile rutier și feroviar. Pentru a vedea cum s-a ajuns aici, „România liberă“ vă prezintă o analiză a celor mai importante decizii (bune sau catastrofale) luate de cei 13 predecesori ai lui Bușe din ultimii 12 ani de zile.

Gheorghe Dobre (PD, 2004-2006). Deși ceferist ca formație, el s-a remarcat mai ales prin decizii importante în domeniul rutier. Prima dintre ele a fost aceea de a rezilia contractul de parteneriat public-privat semnat cu un consorțiu interna­ți­onal de predecesorul său, Miron Mitrea, privind construcția autostrăzii Comarnic-Brașov. Contractul fusese atribuit prin negociere directă, fără a se organiza licitație. Apoi, a încercat să renegocieze contractul, semnat tot de Mitrea, cu americanii de la Bechtel, pentru con­strucția Auto­străzii Transilvania. În final, decizia s-a dovedit catastrofală pentru statul român, pentru că n-a reușit decât să crească valoarea contractului.

Radu Berceanu (PD, 2006-2007). În acest prim mandat, ce-i drept, scurt, la Ministerul Transporturilor, olteanul nu s-a remarcat prin vreo decizie crucială, ci mai mult prin declarații acide la adresa colegilor de alianță din PNL.

Ludovic Orban (PNL, 2007-2008). În mandatul său, liberalul a ajuns la concluzia că drumurile expres sunt mai ieftine decât autostrăzile și, în concluzie, a comandat câteva fișete de studii de fezabilitate care au costat milioane de euro și nu au fost folosite niciodată. Tot în perioada când Ludovic Orban a fost ministru, ceferiștii au pierdut o clădire-sim­bol – Hotelul Astoria de la Gara de Nord.

Radu Berceanu (PDL, 2008-2010). În al doilea mandat, mai lung decât primul, Berceanu ia două decizii importante. Prima este cea de a organiza o licitație pentru atribuirea în concesiune a construcției auto­străzii Comarnic - Brașov, ceea ce a și făcut. Licitația e adjude­cată de un consorțiu inter­național, în mare parte format tot din cei care câș­ti­gaseră concesiunea pe vremea lui Mitrea, dar investitorii se răz­gân­desc ulterior. A doua decizie majoră este legată de realizarea legăturii feroviare regulate Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, cu Henri Coan­dă Expres. În paralel, finanțează masiv lucrările de construcție a Autostrăzii Transilvania.

Anca Boagiu (PDL, 2010-2012). După 10 ani, Boagiu revine la șefia ministerului și reușește (de fapt nu ea, ci Traian Băsescu) să rezilieze contractul cu americanii de la Bechtel. O altă decizie, de această dată catastrofală, a fost închiderea Aeroportului Băneasa, chiar după ce fusese construită o pistă ultra­modernă, și mutarea curselor low-cost la Otopeni.

Alexandru Nazare (PDL, 02.2012-05.2012) și Ovidiu Silaghi (PNL, 07.05.2012-21.12.2012) au avut mandate scurte, în care nu s-au remarcat cu vreo decizie importantă pentru țară.

Relu Fenechiu (PNL, 2012-2013). Liberalul își daugă în CV „performanța” de a-l face să demisioneze pe managerul privat de la CFR SA, grecul Dimitris Sophocleous, după ce încercase să-i impună un câștigător la o licitație de aproape un miliard de lei pentru modernizarea căii ferate. Trebuie însă să recu­noaștem că în mandatul său a luat și două decizii benefice: a reușit să stope­ze furturile de componente fero­viare de pe Magistrala București-Constanța și a alungat taxiurile pirat de la Aeroportul Otopeni.

Ramona Mănescu (PNL, 2013 - 2014). Are un mandat scurt și totodată tern, în care nu se poate remarca nici o decizie crucială.

Dan Șova (PSD, 03.2014-06.2014). Și el are un mandat, chiar mai scurt decât predece­soarea sa, însă scandalurile nu lipsesc. De notorietate este episo­dul în care a dat buzna în ședința AGA de la CN Aeroporturi Bucu­rești și a numit ilegal o nouă conducere.

Ioan Rus (PSD,  2014 - 2015). O primă decizie corectă a ardeleanului este renunțarea la concesiunea autostrăzii Comarnic - Brașov, pe care o consideră prea scumpă pentru statul român. Se face însă remarcat și prin sprijinul necondiționat pentru șeful pe linie de partid. Chiar în campania electorală din 2014, se taie panglica la autostrada Cunța-Săliște, chiar dacă nu era gata și apoi au apărut probleme majore de structură și a trebuit de­molată.

Iulian Matache (PSD, 2015 - 2015). Omul de casă al pre­șe­dintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, are un mandat scurt, fără decizii majore.

Dan Costescu (tehnocrat, 2015-2016). Chiar dacă a avut un mandat scurt, ceferistul Costescu s-a implicat în mai toate domeniile. A reformat CNADNR, a repornit proiecte blocate în domeniul rutier și feroviar, a început reparațiile la linia de cale ferată care leagă Bucureștiul de Aeroportul Otopeni și a pus în linie dreaptă proiectul pentru li­nia de metrou spre aeroport.   

Citește totul despre:

Comentarii