Proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu care modifică Legea privind înfiinţarea şi organizarea ANI, a fost adoptat de senatori cu 82 voturi „pentru” şi 25 de abţineri. Senatul este for decizional, iar Camera Deputaților a votat, anterior, proiectul în aceeași formă.
„Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată, în condiţiile depăşirii termenului general de prescipţie de trei ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu art 2.517 din Legea nr 287/2009 privind Codul civil republicată, cu modificările ulterioare-”, potrivit proiectului de lege adoptat de cele două Camere ale Parlamentului.
Propunerea legislativă a fost reîntoarsă în Parlament, după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a sesizat, pe 6 august 2018 Curtea Constituțională (CCR) privind existenţa unor prevederi neconstituţionale. Textul iniţial, sesizat la Curtea Constituţională de Klaus Iohannis prevedea că „faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”.
Ce a decis CCR
CCR a admis sesizarea preşedintelui. Astfel, modificările aduse Legii ANI privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese nu respectă normele de tehnică legislativă cu privire la conţinut şi limbajul juridic, arată CCR. “Curtea constată că Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative nu respectă normele de tehnică legislativă cu privire la conţinutul şi limbajul juridic al actului normativ. Raportat la utilizarea în cuprinsul prevederilor criticate a unui limbaj juridic normativ inadecvat, Curtea constată că textul criticat este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii”, se explică în motivare.
Potrivit CCR, ceea ce a statuat printr-o decizie anterioară, din 4 iulie 2018, este aplicabil şi în noua cauză, chiar dacă legea examinată nu face referire expresă la prescripţia extinctivă reglementată în Codul civil. “Având în vedere principiul general de drept potrivit căruia o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice, modalităţile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie să aibă în vedere nu numai litera, ci şi spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio că îşi exercită rolul de legiferare în sensul negării atât a drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate de Constituţie, cât şi a principiilor constituţionale”, se precizează în motivare.
Acum, după votul din Senat, legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului poate cere, o singură dată, reexaminarea actului normativ de către Parlament.
