Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ANALIZĂ. Guvernul României nu a fost invitat să participe la Summit-ul „Inițiativa celor Trei Mări“

Administrația prezidențială nu a invitat pe nimeni din Guvern pentru a participa la lucrările summit-ului “Inițiativa celorTrei Mări,” deși banii proveneau din bugetul public.

Share

Marius Ghilezan 0 comentarii

Actualizat: 19.09.2018 - 09:53

La eveniment au participat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nouă sefi de stat, doi președinți de Parlamente naționale, un prim-ministru și un ministru al Afacerilor Externe. Președintele Klaus Iohannis a vorbit în deschiderea celei de-a doua zi despre interconectivitate, flux de investiții în zonă și convergență în regiune. 

Summit-ul care a avut ca prim obiectiv declarat dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, printr-o mai puternică osmoză a statelor de pe axa Nord-Sud, cu principii de operabilitate în trei domenii principale - transport, energie, digital – nu s-a concretizat cu proiecte mari, cum ar fi fost Pactul de Stabilitate care nici acela nu s-a concretizat în regiunea balcanică. În fond și în fapt, s-a întărit rolul Germaniei, prin hub-ul economic Austria, țară nemembră NATO, poreclită o gubernie rusească, 

Preşedinţii şi reprezentanţii celor 12 state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) au hotărât marţi care sunt obiectivele iniţiativei, principalele fiind dezvoltarea economiei, întărirea coeziunii UE şi îmbogăţirea legăturilor transatlantice, conform comunicatului comun. Cea de-a doua zi a summit-ului , un periplu de filifonfeuri într-o mare de termeni diplomatici, fără miezul concretului, doar proiecții declarative de viitor. 

“O nouă infrastructură energetică este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi pieţe şi diversificarea surselor de energie în întreaga regiune,” avea să scrie Donald Trump în mesajul adresat președintelui României. 

Mulți se întreabă care sunt rezultatele concrete. Cine proiectează infrastructura energetică a regiunii, care sunt stake-holder-ii, vor câștiga Ungaria sau Austria un rol de hub energetic? Toată reuniunea a fost doar un mezanplatz pentru președinția Uniunii Europene de anul viitor în care Klaus Iohannis va lua întreg tortul, inclusiv cireașa amară a Brexit-ului?

Singurul care a avut un mesaj mai clar a fost secretarul Energiei al SUA, Rick Perry. Trimisul lui Donald Trump (marele absent al summit-ului, la cel precedent din Polonia a fost prezent) a declarat ieri că Europa Centrală continuă să se lupte cu provocări în ceea ce priveştie situaţia energetică, din cauza existenţei unui singur furnizor, respectiv Rusia şi că singura soluţie pentru siguranţă şi certitudine privind petrolul este diversitatea.

O economie concurențială, prezența unor competitori reprezentativi, alternativele la gazul rusesc rămân deziderate. 

Sigur că un organizarea unui summit cu participarea a nouă șefi de stat și de guvern (minus cel al României) pare a fi un obiectiv împlinit, dar oare și concludent pe termen mediu pentru România? 

La primul summit al Inițiativei celor Trei Mări din orașul croat Dubrovnik, în 2016, cei 12 membri au convenit să coopereze îndeaproape în domeniul energiei și al infrastructurii. În consecință, drumul de mare viteză “Via Carpatia”, care se va întinde de la Marea Baltică până la Salonic pe Egee, va fi finalizat în cele din urmă, spuneau oficialii acum doi ani.

În urmă cu doi ani s-a lansat un proiect pilot privind instalarea a două terminale pentru gazele naturale lichefiate din SUA importate: una în orașul polonez Swinoujscie și celălalt pe insula croată Krk. Atunci statele de pe tronsonul Nord-Sud se temeau că viitoarea construcție a conductei Nord Stream 2 din Rusia în Germania - ocolind Ucraina și Polonia pe parcurs - va aprofunda dependența energetică a UE de Moscova. Nu se știe încă ce s-a discutat pe subiectul atât de criticat de Donald Trump „South Stream 2.“

Inițiativa celor Trei Mări, înființată în Europa Centrală și de Est la Dubrovnic în 2016 a fost, în general, criticată de vecinii săi din Occident, pe motiv că ar încerca să constituie împreună o contrapondere la vechiul “nucleu” european. Și totuși, participarea germană - fie ca partener, fie ca membru cu drepturi depline - a fost un subiect de discuție de ceva timp. Atât atunci, cât și acum.  

 

Ce este Inițiativa celor Trei Mări

La Summitul „Iniţiativa celor Trei Mări“, care a avut loc luni şi marţi la Bucureşti, au participat şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Reprezentarea statelor participante la summitul de la Bucureşti a fost asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezenţa a nouă preşedinţi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

Iniţiativa celor Trei Mări a început în urmă cu trei ani, ca proiect regional de securitate, în contextul conflictului din Ucraina, dar în prezent capătă din ce în ce mai mult un sens economic, de cooperare regională. Iniţiativa celor Trei Mări ‒ Baltică, Adriatică şi Marea Neagră ‒ a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, ca un demers al preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović şi al preşedintelui polonez, Andrzej Duda. În plan economic, iniţiativa înseamnă 28% din PIB-ul european, în valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori.    Σ Romulus Georgescu

Comentarii

loading...