Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Laszlo Tokes

Extremiști maghiari și secesioniști români cer autonomia Transilvaniei

24 de persoane – unele dintre ele foarte cunoscute, dar, în egală măsură, extrem de controversate – au semnat la Cluj-Napoca o „Declarație româno-maghiară în anul Centenarului“, în care încurajează „autonomia culturală și teritorială“ a minorităților.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 04.11.2018 - 13:57

Un document lansat pe 12 octombrie la Cluj-Napoca, intitulat „Declarație româno-maghiară în anul Centenarului“, poartă semnăturile a 24 de personaje, unele dintre ele  foarte cunoscute.

Pe fondul apatiei și debusolării de care dau dovadă autoritățile de la București, în momentul în care se dorea aniversarea României Mari, în inima Transilvaniei se reafirmă astfel, chiar în acest moment, tendințele separatiste.

Declarația din 12 octombrie insistă pentru „autonomia culturală și teritorială“ a minorităților din România, prima minoritate care ar trebui să beneficieze de ea fiind, în opinia semnatarilor, cea maghiară.

Cel mai controversat personaj de pe lista semnatarilor este Laszlo Tokes, fostul pastor reformat de la Timișoara, devenit, după decembrie 1989, cetățean al Ungariei – țară pe care o reprezintă, în prezent, pe plan internațional în calitate de europarlamentar.

Alături de Tokes, printre cei 24 care au semnat documentul de la Cluj-Napoca se regăsesc Mircea Toma – președintele Asociației Active Watch, Cristian Pârvulescu – președintele Asociației Pro Democrația, Gabriel Andreescu – militant pentru drepturile minorităților, precum și Sabin Gherman – jurnalist ajuns cunoscut după ce a publicat, acum 20 de ani, tot la Cluj, un articol intitulat „M-am săturat de România“.

Dintre semnatarii de naționalitate maghiară ai declarației de la Cluj se remarcă Szilágyi Zsolt, vechi prieten cu Tokes și fondator al Partidului Popular Maghiar din Transilvania.

 

Ungurii din Ardeal vor „autonomie culturală și teritorială“

„Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român, având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept «100 de ani de neîmpliniri»“, susține documentul semnat de aceștia la Cluj. Potrivit argumentației acestora, „nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la autonomie culturală și teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc deci tuturor“.

Cu privire la Centenarul Marii Uniri, care se sărbătorește în România în anul 2018, cei 24 de semnatari ai declarației de la Cluj au doar o remarcă negativă, în care încearcă să minimalizeze semnificația evenimentului de la 1 Decembrie 1918, reducându-l doar la ideea unirii Transilvaniei cu România, deși evenimentul se referă, în realitate, la unirea tuturor provinciilor istorice românești.

„Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități“, susține textul declarației de la Cluj.

Față de acest document controversat autoritățile de la București nu au avut încă o reacție oficială. În schimb, au început să apară reacții ale societății civile. Avocatul Gheorghe Piperea a lansat un avertisment, acum două zile, printr-un mesaj postat pe contul său de Facebook, despre faptul că există riscul să apară „o a treia țară românească, Transilvania“ (primele două existente în acest moment fiind România și Basarabia).

„Le-am zis și chinezilor, așa cum îmi place să le zic străinilor cu care mă intersectez, că îi aștept la un pahar de vin românesc, produs în cele două țări românești, România și Basarabia. Mă tem, însă, că atunci când vor reveni o să vorbim și de o a treia țară românească, Transilvania. Elitele  și tefeliștii vorbesc din ce în ce mai des și apăsat de desprinderea Transilvaniei de «coruptul» București. Și, cică, anul asta sărbătorim centenarul Unirii...“, subliniază, pe Facebook, Gheorghe Piperea.

 

Atentatul eșuat de la Târgu Secuiesc

Acum trei ani, în toamna anului 2015, SRI și DIICOT anunțau contracararea unei tentative de atentat terorist ce urma să se producă la Târgu Secuiesc (județul Covasna) pe 1 decembrie 2015, exact în momentul în care avea să fie sărbătorită Ziua Națională a României.

Potrivit anchetatorilor, principalul autor al acestui plan criminal a fost  Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ (HVIM), cu sediul central în Ungaria și președinte al filialei HVIM din Târgu Secuiesc.

Beke Istvan urma să construiască un dispozitiv exploziv conținând cuie, care să fie plasat într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc și să fie detonat de la distanță chiar în momentul în care, prin acea zonă, se desfășura parada militară dedicată Zilei Naționale a României. Planul extremiștilor includea și o formulă de dezinformare prin care, imediat după producerea atentatului, să se acrediteze ideea că localitatea cu populație majoritar maghiară din centrul României „a fost atacată de terorişti“ (oarecum după același model după care, în martie 1990, la Târgu Mureș, românul Mihăilă Cofariu, bătut cu bestialitate de un extremist maghiar, a fost prezentat de mass-media occidentală drept etnic maghiar bătut de români).

Procesul împotriva lui Beke Istvan și a complicelui Szocs Zoltan (liderul filialei din Transilvania a HVIM și partizan al sloganului „Ţinutul Secuiesc nu e România!“) a început în anul 2016. În iulie 2018, Beke Istvan și Szocs Zoltan au fost condamnați definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la câte cinci ani de închisoare.

Imediat după pronunțarea sentinței, UDMR și Partidul Civic Maghiar din Transilvania au criticat decizia ICCJ, susținând că este inacceptabil ca doi maghiari să fie condamnaţi şi trimiși în închisoare sub acuzaţia de terorism. Pe de altă parte, o organizație nonguvernamentală de la Budapesta a lansat un apel către președintele Klaus Iohannis în care solicită grațierea lui Beke Istvan și Szocs Zoltan. Pretextul acestei cereri de grațiere este că sentința pronunțată la București în iulie 2018 a fost „nefondată“ și a avut ca scop doar „intimidarea ungurilor din Transilvania“.

Comentarii

loading...