Autoritatea Electorală Permanentă a majorat de la an la an subvenţiile pentru partidele politice, suma ajungând în 2019 să fie de 18 ori mai mare față de anul 2016.
În total, bugetul pentru subvenționarea partidelor este de 270 de milioane lei în 2019. În 2016, partidele au primit 14,5 milioane lei, în 2017 au primit 32 de milioane lei, iar în 2018 – 170 de milioane lei.
Astfel, de la începutul anului 2019 PSD a primit 22.791.897 de lei de la bugetul de stat. În fiecare lună, social-democrații primesc de la buget 7.597.299 lei. În 2017, însă, PSD primea în primele trei luni ale anului mai puțin de trei milioane de lei – 2.998.882 lei.
Şi bugetul pentru PNL a crescut semnificativ faţă de anul 2017. De la începutul anului, liberalii au încasat 10.442.376 lei. PNL a primit 3.480.796 lei în fiecare lună (ianuarie, februarie, martie). În 2017, însă, partidul primea doar 1.445.675 lei în primele trei luni de zile.
Autoritatea Electorală Permanentă a acordat USR, de la începutul acestui an, 3.070. 821 lei – câte 1.023.607 lei în fiecare lună. În 2017, USR a primit doar 422.139 lei în primele trei luni ale anului. ALDE a primit de la începutul lui 2019 2.269.961 lei, adică 756.587 lei lunar. La începutul lui 2017, partidul primea doar 350.601 lei. De asemenea, şi bugetul PMP a crescut în ultimii doi ani. Până acum, PMP a încasat de la buget 1.497.950 lei – adică 492.650 lei lunar. Comparativ, la începutul lui 2017 partidul primea doar 232.159 lei.
Șmecherie legislativă
Aceste creșteri spectaculoase sunt posibile pentru că politicienii au modificat legea finanțării partidelor în interes propriu. Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Până în 2017, în funcţie de scorul obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Astfel, în 2016, partidele politice au primit o subvenție totală de 14,5 milioane de lei (adică 0,013% din veniturile bugetare ale acelui an). În 2017, toate formaţiunile politice care au trecut pragul electoral au primit împreună 32 milioane de lei (adică 0,03% din veniturile bugetare ale acelui an).
Ulterior, însă, politicienii au ajuns la concluzia că legislația în vigoare le îngrădește mișcările. În luna noiembrie 2017, în Comisia juridică a Senatului, senatorul PSD Marian Pavel a propus ca procentul destinat partidelor să nu se mai calculeze din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB). Or, PIB este mai mare comparativ cu veniturile bugetului de stat. Să luăm drept reper anul 2018, când a început să se aplice noua lege. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB.
2018, primul an de creștere
Amendamentul propus de Marian Pavel a fost adoptat de plenul Senatului, iar la Camera Deputaţilor, forul decizional, PNL a votat pentru, alături de PSD şi ALDE. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare pe 18 ianuarie 2018. Astfel, anul trecut, potrivit noului mod de calcul, partidele au primit 170 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2017. Banii sunt împărțiți de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în funcție de rezultatele obținute de partide la alegerile parlamentare și locale din 2016. În 2018 PSD a obținut o subvenție de 96,8 milioane lei, din cele 170 milioane acordate tuturor partidelor parlamentare, iar PNL – peste 44 milioane de lei. USR a primit 13 milioane lei, ALDE – 9,68 milioane lei, PMP – 6,3 milioane lei.
În bugetul pe anul 2019, pe baza unei estimări-record a PIB-ului, Guvernul a prevăzut pentru partide aproape 400 milioane de lei. Suma a fost prevăzută de bugetul elaborat de Darius Vâlcov, cu aprobarea lui Liviu Dragnea. Ulterior, Comisiile de buget ale Parlamentului au adoptat, un amendament inițiat de Liviu Dragnea, prin care bugetul pentru partide a fost redus la 270 milioane lei.
La începutul anului, s-a decis prin ordonanță de urgență ca subvenția să poată fi utilizată și în campania electorală. În primele trei luni, partidele nu au beneficiat însă de întreaga subvenție, deoarece bugetul de stat a fost aprobat abia în martie.
Suspiciuni privind cheltuirea banilor
Modul în care sunt cheltuiți acești bani a ridicat deja semne de întrebare. Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii anticorupție. El este acuzat de delapidare și folosire a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
Potrivit procurorilor, Drăghici, care gestionează fondurile și bunurile PSD, „și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil”. DNA îl suspectează pe Drăghici că a decis să cumpere o clădire în valoare de peste 500.000 euro, pe care să o plătească cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier și, în parte, cu fonduri proprii.
Mircea Drăghici a răspuns acuzațiilor, afirmând că el nu putea să încalce o lege la care a lucrat în Parlament. ”Când ești pus sub acuzare pentru că n-ai respectat o lege pe care tu ai făcut-o în Parlamentul României și ești cel mai îndreptățit să știi spiritul și litera acestei legi, atenție, mi se pare exagerat și cred cumva că are legătură cu coordonarea campaniei, pentru că suntem în buza campaniei”, a comentat Drăghici.
În schimb, Curtea de Conturi a amânat, până în august 2019, controlul banilor cheltuiți de PSD în 2017, control declanșat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Directorul din AEP care a inițiat controlul a fost concediat printr-o decizie a conducerii Parlamentului.
