Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Două asociaţii ale magistraţilor cer demisia preşedintelui CSM

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie se delimitează în mod ferm de comunicatele succesiv emise de Secţia pentru judecători a CSM, solicitând demisia preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, ne spune News

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 31.08.2019 - 16:54

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie dezaprobă, într-un comunicat, poziţia exprimată în cuprinsul comunicatelor de presă date publicităţii, la datele de 29.08.2019 şi 30.08.2019, în majoritate, de Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu decizia preşedintelui României de respingere a propunerii de numire în funcţia de ministru al justiţiei unui judecător demisionar, apreciind că, pe această cale, rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, consacrat de art.133 din Constituţia României, este grav afectat.

Cele două asociaţii reamintesc faptul că, referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcţia de ministru al justiţiei, Comisia de la Veneţia s-a pronunţat în sensul că ”judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice, nu pot participa la activităţi politice şi nu trebuie să se pună într-o poziţie care le-ar putea periclita independenţa sau imparţialitatea” (recomandări general valabile, indiferent de împrejurarea în care au fost emise, reţinute inclusiv de Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr.45/2018, care, la paragraful 169, a valorificat, cu privire la imposibilitatea numirii unui judecător în funcţia de ministru al justiţiei, în special Avizul cu privire la proiectul de revizuire a Legii constituţionale privind statutul judecătorilor din Kârgâzstan, paragraful 45, fapt care putea fi verificat şi de CSM).

De asemenea, prin Avizul nr. 3  din 19 noiembrie 2002 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi, în mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii, se statuează că „participarea judecătorilor în activităţi politice ridică unele probleme majore (…); având în vedere dreptul la un proces corect şi aşteptările legitime ale publicului, judecătorii ar trebui să fie rezervaţi în exercitarea activităţilor politice publice. Unele state au inclus acest principiu în regulile lor disciplinare şi sancţionează orice comportament care contravine obligaţiei judecătorilor de rezervă. De asemenea, au prevăzut în mod explicit că îndatoririle judecătoreşti sunt incompatibile cu anumite mandate politice; pentru a păstra încrederea publicului în sistemul judiciar, judecătorii nu trebuie să se expună atacurilor politice care sunt incompatibile cu neutralitatea necesară în sistemul judiciar” (par.30 şi 31).

Răspunzând tuturor exigenţelor şi recomandărilor instituite la nivel european, confirmate şi prin opiniile Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, inclusiv Constituţia României, prin dispoziţiile articolului 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2), a prevăzut că funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

În interpretarea acestor texte constituţionale, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională  a precizat că „funcţiile de demnitate publică alese [Preşedintele României, deputaţi, senatori, cele din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale] sau numite [funcţiile calificate ca atare de lege din cadrul unor instituţii/autorităţi publice, precum Guvernul (cu toată structura sa, inclusiv funcţiile de prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat), (…), au, prin natura lor, fie o pronunţată componentă politică, fie o componentă administrativă, care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită”. Curtea Constituţională a observat că ”art. 1 din Legea nr. 303/2004 defineşte magistratura ca fiind activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Astfel, esenţa activităţii lor constă în aplicarea şi interpretarea judiciară a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală, după caz, neputând desfăşura activităţi specifice celei de legiferare sau de organizare şi punere în aplicare a legii pe calea actelor administrative. În consecinţă, rezultă că funcţiile de demnitate publică anterior enumerate nu au nicio legătură cu magistratura”.

În alt plan, independent de incidenţa dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea, care derivă, în cazul concret, din însăşi acţiunea unui judecător care a înţeles să îşi prezinte demisia cu scopul evident de a produce efecte juridice, dispoziţiile art.9 din Legea nr.303/2004 reglementează interdicţia absolută a oricărui magistrat de a desfăşura sau a participa la activităţi cu caracter politic, judecătorii şi procurorii fiind obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Interdicţiile, alături de incompatibilităţi, ca instituţii complementare şi obligatorii, reglementate în scopul de a asigura standardul de independenţă adecvat, impun magistratului rezervă şi conformare, cât timp deţine funcţia de judecător sau procuror, precum şi multă prudenţă în acţiunile individuale de natură a atrage decredibilizarea întregului corp al magistraţilor.

În lumina celor arătate, este logic că judecătorul ar trebui să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece dacă un judecător va fi candidat şi nu va fi ales, desemnat sau numit, acesta va fi totuşi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei, funcţia de ministru al justiţiei având o pronunţată componentă politică care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită (a se vedea, încă o dată, Curtea Constituţională a României, Decizia nr.45/2018, paragrafele 168 şi 169), se arată în comunicat.

Conform sursei citate, în aceste condiţii, dată fiind împrejurarea că eliberarea din funcţie a judecătorului candidat la postul de ministru al justiţiei nu devenise efectivă la data trimiterii propunerii de numire în funcţie, deveneau incidente dispoziţiile cuprinse în Constituţia României, precum şi recomandările relevante ale organizaţiilor internaţionale, dar, mai ales, Decizia Curţii Constituţionale a României nr.45/2018 care, statuează că, atât timp cât o anumită persoană deţine calitatea de judecător sau procuror, aceasta poate exercita numai activităţile specifice acestor funcţii, astfel încât funcţia de ministru al justiţiei este incompatibilă cu aceea de magistrat.

„Totodată, numirea unui (fost) judecător în funcţia executivă de ministru (inclusiv al justiţiei) presupune vacantarea funcţiei, respectiv schimbarea unui ministru în funcţie, decizie eminamente politică. Prin urmare, membrii CSM care au emis comunicatele nu pot susţine indirect îndepărtarea unui ministru în funcţie, prin aprecierea programului ministrului nou propus, atitudine contrară statutului magistraţilor. De asemenea, evaluarea proiectului unui “candidat tehnocrat” la postul de ministru al justiţiei, chiar dacă acesta avea să devină “fost magistrat”, trebuia cu orice preţ evitată, nefiind rolul unui magistrat de a face astfel de comentarii publice. În acest context, exprimarea de Secţia de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei poziţii de susţinere publică a programului electoral al unui potenţial ministru propus de un partid politic este de natură a pune în discuţie credibilitatea întregului sistemul judiciar, imaginea justiţiei şi a corpului magistraţilor din România, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independenţei justiţiei şi poziţia de neutralitate conferită constituţional, mai ales în contextul preelectoral al momentului”, consideră cele două asociaţii.

În opinia acestora, din perspectiva cronologiei evenimentelor, nu poate fi ignorată nici modalitatea în care Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a ales să acţioneze, aceasta neînţelegând să transmită propunerea de eliberare din funcţie a judecătorului propus a fi ministru într-un termen optim, care să conducă în final la eliminarea situaţiei de incompatibilitate ivite şi să ofere posibilitatea juridică de numire a acestuia, cât timp nu mai era magistrat, într-o funcţie în puterea executivă, potrivit propriei opţiuni.

„Observând, aşadar, că, în urma poziţiei publice exprimate de Secţia de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost vulnerabilizat rolul ce îi este recunoscut acestui organism prin Constituţie, fiind ignorate raţionamentele Curţii Constituţionale a României, reţinute prin Decizia nr.45/2018, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie înţeleg să se delimiteze în mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Secţia pentru judecători a CSM, solicitând atât preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi tuturor membrilor secţiei de resort care s-au raliat acestor comunicate, să îşi prezinte demisia de onoare din funcţiile deţinute”, se arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că el nu va gira prin deciziile sale susţinerea acestui guvern. „Nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Resping în integralitate remanierea propusă de premier”, a anunţat preşedintele.
 
„Resping propunerea pentru ministrul justiţiei. Nu voi tolera să fie ignorat votul dat în 26 mai, când s-a blocat prin votul românilor programul PSD şi ALDE de a destructura justiţia, de a opri lupta anticorupţie şi de a baroniza total România. PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu”, a spus Klaus Iohannis despre nominalizarea Danei Gîrbovan.
 
Dana Gîrbovan a scris pe pagina sa de Facebook că a luat act de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerea privind numirea sa în funcţia de ministru al justiţiei şi a anunţat că îşi retrage demisia din magistratută.
 
„Voi raspunde public, punctual, motivelor presedintelui, inclusiv aceluia ca propunerea ce ma vizeaza este «total impotriva valorilor democratice», dupa ce acesta isi va motiva in scris si publica hotararea”, a precizat ea.
 
Ulterior, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a susţinut că motivarea prezentată public de preşedintele Klaus Iohannis pentru respingerea numirii Danei Gârbovan în funcţia de ministru al Justiţiei reprezintă "un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei".
"În raport de afirmaţiile Preşedintelui României formulate în data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcţia de ministru al justiţiei a unui judecător, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerinţe deosebit de grave la adresa independenţei justiţiei”, se arăta într-un comunicat al Secţiei pentru judecători a CSM.
 
"Afirmaţiile Preşedintelui României la adresa persoanei propuse pentru funcţia de ministru al justiţiei, persoană care a îndeplinit funcţia de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicităţii acestora în cadrul mecanismelor legale şi constituţionale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”, se arăta în comunicat.
 
Joi, Administraţia Prezidenţială a precizat că preşedintele Klaus Iohannis nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. "Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător", adăuga sursa citată.
 
"Preşedintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcţia de ministru al justiţiei era în contradicţie flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional", preciza Administraţia Prezidenţială, referitor la comunicatul de presă anterior al Secţiei pentru judecători a CSM.
 
Conform sursei citate, întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este "îngrijorătoare" şi "de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător".
 
"Secţia pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Preşedintele României să numească în funcţia de ministru un judecător, aşa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerinţe cu adevărat grave la adresa independenţei justiţiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionişti ai actului de justiţie, care par să condamne tocmai faptul că Preşedintele României a respectat legile şi Constituţia ţării", scria în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.
 
Sursa citată adaugă că "ar fi fost indicat" ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate, mai spunea Administraţia Prezidenţială.
 
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis apoi că toate chestiunile care privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a acestei secţii, si nu a preşedintelui României. "Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică", subliniază Secţia pentru judecători a CSM.

Comentarii

loading...