727 de foști parlamentari primesc pensii speciale, denumite oficial ”indemnizații pentru limită de vârstă”. Acestea sunt cuprinse între 1.800 și 13.500 de lei pe lună. Atrage atenția evoluția în sine a fenomenului, de la intrarea în vigoare a actului normativ – în 2016 – și până în prezent.
Potrivit documentului trimis de Parlament la solicitarea Europa FM, în prezent 506 foști deputați și 221 de foști senatori primesc indemnizația pentru limită de vârstă. Numele acestora nu au fost făcute publice. Cea mai mare pensie specială de parlamentar este de 13.544 lei brut. Doi foști senatori încasează această sumă în fiecare lună. Alți 21 de foști senatori primesc pensii între 10.000 și 10.400 lei, șase primesc peste 9.000 de lei, cinci peste 8.000 de lei, iar alții 50 încasează peste 5.000 de lei. În situația de a încasa o pensie specială cuprinsă între 2.000 și 5.000 de lei sunt 130 de foști senatori.
În ceea ce-i privește pe deputații pensionari, cea mai mare indemnizație pentru limită de vârstă este de 9.367 de lei brut pe lună, pe care o primesc 24 de foști parlamentari. Alți 22 de foști deputați au 9.302 lei. 21 de foști deputați au între 8.000 și 9.000 de lei, opt între 7.000 de lei și 8.000 lei, 71 între 6.000 și 7.000 lei, opt au peste 5.000 lei. Alți 351 primesc între 1.800 și 4.900 de lei pe lună.
În total, peste 3,2 milioane de lei se duc în fiecare lună pentru plata pensiilor speciale ale parlamentarilor, aproape 40 de milioane de lei pe an.
Cum s-a votat legea
Legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor a fost votată în 2015 și a intrat în vigoare începând din 1 august 2016. Inițiativa i-a aparținut deputatului PSD Anghel Stanciu, aflat în prag de pensionare, după șase mandate în Legislativ. Proiectul a fost semnat, rapid, de alți 255 de parlamentari. „16 decembrie 2014 a fost ziua în care colegii au susținut că ne-am luat țara înapoi, astăzi, 16 iunie 2015, credem că este momentul să ne luăm Parlamentul înapoi”, a comentat, triumfător, Anghel Stanciu. Aleşii au mai primit pensii speciale și până în 2010, când Guvernul Boc le-a eliminat, în plină criză economică.
După votul din Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii, dar Legislativul a revotat-o în aceeași formă. De remarcat că nici președintele, nici grupurile parlamentare nu au contestat legea la Curtea Constituțională (CCR). Președintele Iohannis a promulgat legea în decembrie 2015, actul normativ urmând să se aplice de la 1 august 2016. Fondurile alocate pentru 2016 în proiectul de rectificare bugetară au fost de 20 de milioane de lei. Inițial, pe baza proiectului votat în 2015, pensiile urmau să fie de aproximativ 1.550 lei pentru un mandat încheiat, 3.100 lei pentru cei cu două mandate şi 4.600 lei pentru cei cu trei sau mai multe mandate. Însă, potrivit legii, calculul se făcea prin raportare la indemnizația parlamentarilor în funcție, iar aici s-a strecurat una dintre portițele pentru majorări ulterioare.
Șmecherii cu efect
Astfel, la finalul anului 2016 de pensii speciale beneficiau 607 foști deputați și senatori. Cele mai mari pensii speciale la Senat erau cuprinse între 6.000 și 6.100 lei pe lună, printre fericiţii beneficiari fiind 15 foşti senatori. Cu mult peste maximul de 4.600 lei, calculat la adoptarea legii. Atenție, însă, pensia maximă era jumătate din cea de acum, de 13.500 de lei, și mult sub pragul de 10.000 de lei cât primesc în prezent 21 de foști senatori. De asemenea, în 2016, 19 foști deputați aveau 6.140 lei, pe atunci pensia maximă. Acum, pensia maximă a ajuns la 9.367 lei.
Astfel, foștii senatori și deputați reprezintă o categorie specială, pensiile acestora crescând după decembrie 2016, când alegerile au fost câștigate de PSD. Practic, în cazul lor se poate spune că s-a aplicat promisiunea din programul de guvernare al PSD referitoare la dublarea punctului de pensie.
Așa cum menționam, pensiile parlamentarilor se calculează în funcție de numărul de mandate, dar și în funcție de indemnizația aflată în plată pentru parlamentarii în funcție. Cu alte cuvinte, în cazul parlamentarilor nu se aplică principiul contributivității, ca în cazul altor pensionari, ci se aplică un procent din indemnizația în funcție, care se înmulțește cu numărul de luni petrecute în Legislativ. Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Or, prin noua lege a salarizării, votată în vara anului 2017, indemnizațiile parlamentarilor au fost legate de salariul minim pe economie, care a fost majorat de la 1.250 lei, în decembrie 2016, la 1.900 lei în ianuarie 2018. Creșterea indemnizațiilor a atras după sine și creșterea pensiilor foștilor parlamentari.
Acum câteva luni, Parlamentul a schimbat legea, eliminând regula creșterii pensiilor la fiecare majorare a indemnizațiilor, dar în acel moment deja pensiile foștilor aleși înregistraseră majorări consistente.
Cum se face cumulul de pensii
O altă portiță din legea votată în 2015 le permitea parlamentarilor să cumuleze pensia încasată de Legislativ cu orice alte venituri, fie pensii, fie salarii. La finalul anului 2017, Guvernul Mihai Tudose a aprobat o ordonanță de urgență (103/2017) prin care interzicea cumulul mai multor pensii de la stat pentru toți bugetarii. Actul normativ prevedea că persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor categorii de pensii optează pentru obținerea uneia dintre acestea. Ulterior, însă, Guvernul Tudose a eliminat restricția cumulului pensiilor speciale cu cele obișnuite, printr-o altă ordonanță de urgență (116/2017). Parlamentarii se numără printre beneficiarii acestei eliminări, pentru că pot cumula din nou pensia specială cu cea din domeniul lor de activitate. Totuși, Guvernul Tudose a păstrat o restricție care privește cumulul pensiilor speciale. Între timp, această restricție a fost eliminată de Comisia de muncă a Senatului. Dacă proiectul va fi votat și de plen, parlamentarii vor putea cumula pensia din Legislativ cu alte pensii speciale – de exemplu dacă au lucrat în Justiție, Armată sau Jandarmerie.
Refuz
Senatul a respins, recent, proiectul de abrogare a pensiilor speciale. Iniţiatorii proiectului, parlamentarii USR, propuneau restabilirea egalităţii în relaţia cu statul prin abrogarea regimurilor de pensii speciale şi revenirea la principiul contributivităţii. Dacă proiectul ar fi fost votat, ar fi rămas fără pensii speciale parlamentarii, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant, personalul auxiliar din instanțele judecătorești și din parchete, membrii corpului diplomatic, membrii Curții de Conturi și cei ai Curții Constituționale.
» Recent, 16 parlamentari au propus acordarea unui nou rând de pensii speciale, de data aceasta pentru aleșii locali.
