Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce nu reușește ANAF să îl execute pe Iohannis

De ce nu reușește ANAF să îl execute pe Iohannis

Autoritățile nu au acoperire legală pentru a-i confisca președintelui Klaus Iohannis banii pe care șeful statului i-a obținut din chiria pentru imobilul din Sibiu. Iohannis a pierdut imobilul în instanță, dar casa nu este în posesia statului român.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 26.07.2018 - 11:54

De trei săptămâni, liderul PSD, Liviu Dragnea, are o nouă preocupare – ce se întâmplă cu banii pe care președintele Klaus Iohannis i-ar datora statului în contul chiriei încasate pentru casa din Sibiu pe care a pierdut-o în instanță.

Recent, într-o nouă ieșire pe această temă, Liviu Dragnea i-a „sfătuit“ pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și pe șeful Fiscului, Ionuț Mișa, să nu se mai „certe“ asupra procedurilor prin care trebuie recuperați banii de la președinte. Dragnea le-a cerut celor doi oficiali „să facă demersurile pentru ca acești bani să vină la statul român“.

Ulterior, Antena 3 a prezentat o serie de documente referitoare la situația imobilului pe care l-a deținut președintele Klaus Iohannis în Sibiu. Însă din unul dintre documente – o scrisoare trimisă de Ionuț Mișa lui Eugen Teodorovici – reiese clar că statul nu este proprietarul imobilului. „Având în vedere că în adresa înaintată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu nr. 1377/24.07.2018, anexată prezentei, se menționează că ANAF, prin AJFP Sibiu, nu poate face dovada calității de persoană interesată în vederea înscrierii statului român în cartea funciară, precum și faptul că prin Decizia nr. 235/Ap/16.05.2014, pronunțată de Tribunalul Brașov, rămasă definitivă prin Decizia nr. 665/R/12.11.2015, nu reiese calitatea de proprietar stabilită în favoarea statului român, prin MFP, vă rugăm să dispuneți transmiterea datelor solicitate de OCPI Sibiu în termenul de zece zile acordat“, se menționează în document.

 

Greu de confiscat

Or, dacă statul nu este proprietar, nu există nicio bază legală pentru a revendica banii încasați de Iohannis din chirii. Chiar și dacă statul ar fi proprietar, Iohannis nu este obligat automat să plătească 1,2 milioane de lei, cât a încasat din chirii, după datele prezentate de Eugen Teodorovici. În principiu, dacă statul ar fi proprietar, ANAF se poate îndrepta împotriva președintelui cu scopul de a obține despăgubiri, invocând lipsa de folosință a imobilului în toți acești ani.

Calea directă, de recuperare de către stat a banilor încasaţi din chirii de preşedintele Klaus Iohannis, care presupunea trecerea imobilului de Sibiu în proprietatea statului, pare epuizată, dar trebuie efectuate verificări la notar, la Ministerul Finanţelor şi la ANAF, pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple, a anunţat ieri ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Subiectul a fost declanșat de liderul PSD, Liviu Dragnea. Pe 5 iulie, acesta i-a întrebat public pe şeful ANAF şi pe ministrul Finanţelor când au de gând să recupereze „sutele de mii de euro“ pe care președintele Klaus Iohannis trebuie să le dea înapoi statului român. Imediat, Teodorovici a declarat că acţiunea de recuperare a sumelor încasate de familia Iohannis din chiria pentru imobilul pierdut în instanţă a fost începută de Fisc.

Pe 19 iulie, Eugen Teodorovici a declarat că îi trimite o solicitare lui Ionuţ Mişa, să îi spună ce acţiuni au fost întreprinse în privinţa locuinţei pierdute în instanţă de soţii Iohannis şi, în cazul în care acesta nu îi va răspunde în 24 de ore, nu va mai avea calitatea de subordonat al său. În replică, Ionuţ Mişa a declarat că, pentru a executa o creanţă, ANAF trebuie să aibă titlu, care să ateste că statul român este proprietarul acelui imobil. „Până în momentul de faţă, ANAF nu a primit de la Ministerul de Finanţe un titlu pe care ulterior să îl execute, un titlu care să ateste că statul român este proprietarul acelui imobil“, a afirmat Mişa.


Imobil cu poveste complicată

Imobilul pierdut de șeful statului este o casă naționalizată din centrul Sibiului. După Revoluţie, Nicolae Baştea, nepotul soţilor Ghenea (proprietarii de la care comuniștii confiscaseră casa), a cerut retrocedarea imobilului, inovând testamentul foștilor proprietari. Prin testament, noul proprietar lasă casa moştenire unui nepot, Ioan Baştea. Între timp, chiriaşii la stat au cumpărat o parte din casă. Nicolae Baștea moare, iar nepotul său se luptă cu chiriașii în instanță. Testamentul făcut în anii ’60 de Eliseu Ghenea nu ar fi original, acuză avocații chiriașilor. Ioan Baştea reuşeşte să obţină o adeverinţă care dovedeşte contrariul. Instanţa decide să-i înapoieze proprietatea.

În 1999, Iohannis şi soţia sa cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casă. Ei cer judecătorilor anularea contractului prin care statul a vândut casa chiriaşilor. Cei trei câştigă procesul. Între 2001 și 2015, casa din centrul Sibiului a fost închiriată unei bănci, iar soţii Iohannis ar fi obținut 1,2 milioane de lei din chirii, potrivit datelor ANAF.

Chiriaşii au deschis un alt proces în care au contestat dreptul de moştenitor al lui Nicolae Baştea, cel care a lăsat moştenire casa prin testament. Judecătorii le-au dat dreptate. Adeverinţa semnată de secretarul primăriei Porumbacu de Jos, din care reieşea că Nicolae Baştea este unic moştenitor al familiei Ghenea, este un fals.

Chiriaşii cer şi anularea contractului prin care soţii Iohannis au devenit proprietari pe jumătate din clădire. Actul de vânzare-cumpărare, care avea la bază certificatul de moștenitor declarat nul, nu mai are valoare juridică – decide Tribunalul Brașov. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a menținut această sentință și la fel a procedat Curtea de Apel Piteşti în februarie 2017. Președintele a pierdut casa. Însă statul nu a intrat în posesie, în condițiile unui nou proces, deschis de Rodica Baștea, soția lui Ioan Baștea, decedat în 2010.

Comentarii

loading...