Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce a respins Iohannis propunerea pentru șefia DNA

De ce a respins Iohannis propunerile pentru șefia DNA și alte patru funcții

Preşedintele Klaus Iohannis a respins numirea Adinei Florea la conducerea DNA, la pachet cu alte patru propuneri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. Unul din articolele invocate de președinte se referă la colaborarea cu serviciile secrete.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 21.11.2018 - 17:14

Pe lista propunerilor respinse de președintele Klaus Iohannis se numără, alături de Adina Florea, propusă pentru șefia DNA, alte patru nume înaintate de ministrul Justiției Tudorel Toader. Este vorba de Florena-Esther Sterschi, propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului ÎCCJ, Elena Giorgiana Hosu, propusă pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, Iuliana Nedelcu, propusă pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului ÎCCJ și Antonia-Eleonora Constantin, propusă pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului ÎCCJ.  Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

”În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

 

Articolele invocate de președinte

Administrația Prezidențială nu a furnizat explicații punctuale, care să vizeze fiecare propunere, ci doar motivele generale, care se referă la toate cele cinci propuneri. Cele două alineate invocate de preşedinte se referă la colaborarea cu serviciile de informaţii şi la existenţa unui interes personal al celor numiţi în funcţii de conducere. Alineatul 10 prevede că  ”nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.”   Alineatul 12 menţionează că ”Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

 

Iohannis poate refuza o singură dată

Ce se poate întâmpla mai departe? Potrivit legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată, recent, de PSD în Parlament, președintele poate refuza, o singură dată, motivat, o propunere a ministrului Justiției pentru un post de procuror șef. A fost una din principalele modificări ale legii, întrucât anterior numărul refuzurilor prezidențiale nu era limitat de lege. În mod normal, ministrul Justiției, Tudorel Toader ar trebui să înainteze alte propunere. Deocamdată, ministrul Justiției a preferat să răspundă în cheie ironică. ”Mă surprinde faptul că a terminat de citit şi de înţeles aşa de repede!”, a declarat Tudorel Toader. Atunci când a făcut propunerea, în octombrie, Tudorel Toader declara că nu exclude posibilitatea de a o propune tot pe Adina Florea la şefia DNA, în cazul în care Iohannis respinge propunerea iniţială. ”Nu scrie nicăieri că a doua oară trebuie să fie altcineva”, afirma, atunci, Toader.

”În legătură cu acest refuz, trebuie pornit tot de la Constituție. Potrivit Constituției, CSM este garantul justiției. Or, dacă toți cei de la CSM au spus că această doamnă nu se califică, era clar că președintele nu poate să treacă peste această recomandare. Chiar dacă este o recomandare, se presupune că sunt oameni de specilitate. Este în faza în care poate să refuze, legea îi dă dreptul să refuze o singură dată”, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

 

Aviz negativ de la CSM

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a trimis președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef DNA în 15 octombrie. Adina Florea a primit aviz negativ din partea procurorilor CSM, care au invocat o rezistenţă la stres și o capacitate de analiză scăzute și sincope în raportarea la valori precum onestitate şi imparţialitate din partea procurorului. Între cele mai controversate declaraţii ale Adinei Florea se numără şi afirmaţia potrivit căreia DNA ar trebui să nu mai ancheteze dosarele de abuz în serviciu ,,Cred că au fost dosare comandate la DNA. Mai mult de un sfert dintre dosare sunt de abuz în serviciu, o abatere de la obiectul de activitate. DNA trebuie să ancheteze marea corupţie”, a afirmat Florea.

În 18 octombrie, președintele Klaus Iohannis spunea că a cerut experților din Administrația prezidențiale să verifice legalitatea propunerii Adinei Florea la șefia DNA, amintind că aceasta a primit aviz negativ de la CSM. Șeful statului spunea că DNA are nevoie de o persoană independentă la conducere care să continue lupta anticorupție. ”România nu poate face pași înapoi în lupta anticorupție, DNA are nevoie de o persoană independentă, care să-și asume această luptă grea. Nu e posibil să facem pași înappoi. (...) Are un aviz negativ de la CSM, care conține lucruri care trebuie să ne dea de gândit. Chestiunea mă preocupă. Am solicitat departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri. Nu voi accepta nimic care să reprezinte un pas înapoi privind lupta anticorupție”, declara președintele.

Comentarii

loading...