4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăPoliticăDaniel Dragomir, declarații trecute prin filtrul presei străine

Daniel Dragomir, declarații trecute prin filtrul presei străine

Miercuri (24 ianuarie), la Bruxelles, Daniel Dragomir a declarat că UE ar trebui să ia în considerare luarea de măsuri punitive împotriva României, dacă nu se vor aborda aceste probleme și alte probleme urgente.

“UE ar trebui să ia toate măsurile punitive necesare, dar mai ales ar trebui să înceapă prin a nu fi mințit de autoritățile române. Într-o Europă bazată pe libertate, este imposibil să ai o Uniune atât timp cât românii nu sunt liberi”, a declarat acesta.

Dragomir a fost șeful adjunct al unității de combatere a terorismului între anii 2001 și 2013, dar a renunțat pentru că afirmă că a fost “deziluzionat” de modul “neconstituțional” în care funcționau serviciile de securitate.

El a declarat pentru ședința organizată de Human Rights Without Frontiers (HRWF) că a dorit să sensibilizeze, în special la nivelul UE, problemele majore ale unui stat membru care se pregătește să își asume președinția UE.

Una dintre ele include o creștere a “coluziunii” dintre serviciile de securitate și sistemul judiciar din România, care, spune el, este menită să “elimine” opoziția și toate vocile de disidență. Aceasta ar putea include mass-media, personalități publice și membri ai publicului.

Dragomir a numit această tendință “Securitate 2.0”, o referire indirectă la temutul fost serviciu secret din regimul trecut, ale cărui practici el consideră că sunt din ce în ce mai prezente în România.

“Această coluziune are loc, chiar dacă legea română interzice acest lucru”, a declarat el la conferința de la Clubul de presă Bruxelles. O altă problemă “îngrijorătoare”, a spus el, a fost recrutarea de către serviciile de securitate – uneori prin șantaj – a judecătorilor și a procurorilor. “Acest lucru îți amintește de ceva care s-ar putea întâmpla în Rusia, nu într-un stat membru al UE”, a spus el.

Dragomir, absolvent al unei academii militare care a avut o ascensiune rapidă în rang, compară, de asemenea, condițiile de detenție din țara sa cu cele din gulag, agenția guvernamentală responsabilă de muncă forțată din timpul sistemului sovietic. El a arătat fotografiile făcute de deținuți în închisorile din România, unde se află până la opt deținuți într-o celulă care măsoară mai puțin de 10 metri pătrați.

O altă îngrijorare, a declarat el, a fost “utilizarea greșită” de către autoritățile române a Notificărilor Roșii ale Interpol și a mandatelor europene de arestare, adesea “motivate politic”. România, a subliniat el, este a treia în urma Turciei și a Rusiei la numărul de cereri pentru astfel de anunțuri / mandate.

Ceea ce el numește “supraveghere la scară largă”, inclusiv fizică și electronică, a populației este, de asemenea, un lucru obișnuit în România, a spus el. Dragomir a citat propriul caz drept exemplu de “deficiență gravă” în sistemul penal și judiciar, spunând că, imediat ce a părăsit postul în unitatea de combatere a terorismului, a fost arestat și reținut timp de un an sub acuzații ”trase de păr”.

Cinci acuzații au fost ulterior retrase și i sa dat o sentință cu suspendare pentru cea din urmă. Soția sa a fost de asemenea arestată, dar nu reținută. “Aceasta înseamnă că eu rămân sub control preventiv și trebuie să raportez o dată pe săptămână poliției din București”, a spus el. În timp ce el neagă cu hotărâre orice nelegiuire, trebuie să se supună restricțiilor de călătorie.

UE, a susținut el, are un “rol esențial” în a asigura că problemele subliniate sunt abordate de autoritățile din România. O sugestie este un moratoriu privind extrădarea în România a suspecților “până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau CEDO consideră că sistemul penal din România respectă pe deplin standardele UE”, citează eureporter.co.

Bruxelles, a spus el, ar trebui să ia în considerare, de asemenea, o reevaluare la nivelul UE și la nivelul statelor membre a răspunsurilor oficiale la mandatele europene de arestare inițiate în România.

“Preocupările pe care le-am ridicat astăzi nu sunt o fantezie, ci un fapt de viață de zi cu zi în România”, a spus el.

Vorbind la același eveniment, Willy Fautre, directorul HRWF, a vorbit despre “lipsa proceselor corecte și a condițiilor deplorabile din închisoare” în România. Fautre a menționat, de asemenea, cazul omului de afaceri român Alexander Adamescu, rezident în Londra, care are emis împotriva sa un mandat european de arest pentru că ar fi fost complice într-un caz de fraudă, o acuzație pe care o neagă.

Acesta a declarat: “Regatul Unit (aflat în plină procedură de Brexit) nu ar trebui să-l deporteze pe Adamescu pe baza slabelor rezultate înregistrate de România în ceea ce privește procesele echitabile și condițiile de detenție deplorabile, confirmate de noile rapoarte europene. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât Adamescu declară clar și răspicat că este nevinovat și că aceasta este o reglare de conturi politico-financiară.”

Fautre a declarat în cadrul reuniunii că “înrăutățirea unor probleme fundamentale este din ce în ce mai recunoscută de instituțiile internaționale. El a subliniat că, în noiembrie 2017, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei, a declarat în “Rapoartele Comisiei privind progresele înregistrate în România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”: Provocările independenței judiciare reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare.“

Fautre a afirmat că Comisia a observat faptul că ritmul general al reformei în cursul anului 2017 a fost blocat, încetinind îndeplinirea recomandărilor rămase și, cu riscul reluării problemelor pe care raportul din ianuarie 2017, le-a considerat încheiate.

Fautre a adăugat: “Această stare negativă a fost abordată în mod repetat la Curtea Europeană în mai multe înfățișări.” El a citat, de asemenea, comentariile făcute de Timmermans încă din luna noiembrie, când oficialul olandez a declarat că „România a respectat unele dintre recomandările noastre, dar nu există încă progrese suficiente asupra celorlale. Provocările privind independența judiciară reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare.”

Preocupări similare au fost exprimate de un alt vorbitor, David Clarke, un expert politic în Europa de Est și fost consilier special la biroul britanic de Externe din 1997 până în 2001. Acesta a afirmat că recenta creștere a dreptului populist în Ungaria și Polonia a tras semnalul de alarmă cu privire la viitorul democrației în Europa, deoarece garanțiile constituționale, pluralismul mass-media și societatea civilă sunt supuse unui atac susținut.

Există însă o altă amenințare ascunsă: abuzul de legi anticorupție în România, o țară adesea lăudată ca un exemplu de reformă de succes în Europa Centrală și de Est. Dar, dacă gnorând acest fapt, oficialul avertizează că Uniunea Europeană riscă să încurajeze alte țări din regiune să urmeze exemplul României, folosindu-se de “lupta împotriva corupției” ca ecran de fum pentru a slăbi standardele democratice. Este un mediu care oferă terenul de reproducere perfect pentru tipul de autoritarism plutitor pe care îl vedem în Ungaria și Polonia, notează Clarke.

 

 

 

 

 

 

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă