Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a făcut apel la autorităţile române să „regândească cursul pe care l-au luat”, făcând referire la modificările legilor justiţiei şi Codului penal, avertizând că, dacă regulile sunt încălcate, CE nu va ezita să ia măsuri şi să aducă Guvernul român în faţa instanţei. Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European (LIBE) a discutat, luni, situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei.
„Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem in fata instantei Guvernul român daca nu va da curs recomandarilor noastre, ale GRECO si ale Comisiei de la Veneţia. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, a avertizat Timmermans.
El a adăugat că modificările legislative ar afecta justiţia, mai ales că s-au făcut progrese în lupta cu corupţia. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a reamintit că legile justiției nu au fost încă promulgate și că nu e prea târziu ca Parlamentul să se răzgândească. „Din păcate, Parlamentul din România până acum nu a dat semne să reacţioneze, să răspundă la recomandările făcute. (…) Trebuie să evităm un impact negativ asupra independenţei justiţiei, este un lucru pe care l-am discutat şi cu autorităţile române”, a declarat Frans Timmermans.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a vorbit şi despre mitingul din 10 august, exprimându-şi îngrijorarea legată de violenţele dintre forţele de ordine şi protestatari. „Demonstraţiile (din 10 august, n.r.) se anchetează, să vedem rezultatul anchetei. Dar imaginile le-am văzut cu toţii, am văzut şi mărturiile oamenilor, de după. Nu sunt oameni pe care i-ai defini ca huligani sau care ar crea probleme de ordine publică. Au fost protestatari paşnici”, a susținut Frans Timmermans.
Timmermans a comentat, de asemenea, protocoalele secrete, spunând că nu vede legătura între acestea şi modificările legilor justiţiei care afectează independenţa sistemului.
Reacții dure din partea Puterii
Ministrul Justiţiei Tudorel Toder a declarat că afirmaţiilor lui Timmermans cu privire la dialog, înţelegerea problemelor şi căutarea de soluţiii, ar trebui să li se adauge ”să fim documentaţi în legătură cu afirmaţiile pe care le facem şi, dacă se poate, să fim de bună credinţă”. De altfel, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader au mers ieri la Strasbourg, pentru a avea discuţii punctuale cu Frans Timmermans, pe tema legilor justiţiei. Discuţiile au loc cu o zi înaintea dezbaterii din Parlamentul European pe tema situaţiei statului de drept în România, votul fiind programat în 1 noiembrie.
La rândul său, liderul PSD Liviu Dragnea, a declarat că este dezamăgit de această atitudine şi că nu şi-a imaginat că o ţară intrată în Uniunea Europeană va fi ”ameninţată atât de brutal”. ”Aceasta de fapt nu a fost o dezbatere, a fost o listă de luări de poziţii stabilite dinainte, o condamnare deja, înainte de a se studia probele, ca să spun aşa, că am experienţa asta nefericită”, a declarat Liviu Dragnea. El s-a întrebat de ce sunt şefi ai serviciilor secrete care au comis abuzuri intervenind direct în procesul judiciar şi care au fost decoraţi de diferite state.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că nu este ”încântat” de postura în care s-a aflat România, spunând însă că acest lucru nu trebuie să mire pe nimeni în contextul în care, ani la rând, disputele politice interne au fost ”exportate” la Bruxelles. ”Sigur că Comisia Europeană nu este deloc confortabilă cu apariţia acestor protocoale care dovedesc fără putinţă de tăgadă că în România putem să discutăm despre orice în privinţa statului de drept, dar nu avem stat de drept”, a mai spus Tăriceanu.
Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, îi cere prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, să demisioneze urgent, susţinând că declaraţiile acestuia”au umplut paharul răbdării”.”Noi, în România, am mai văzut mentalităţi ca a ta. În anii ’50. Sunteţi puţini, dar în poziţii-cheie ale deciziei. O fostă procuroare, şcolită doctrinar în cei mai negri ani ai lui Ceauşescu, te aplaudă şi gândeşte ca tine în Parlamentul European. Şi mai sunt câţiva”, îi transmite Şerban Nicolae prim-vicepreşedintelui CE.
Opoziția, divizată
Liderii Opoziției au criticat, în general, atitudinea PSD. Fostul premier Dacian Cioloş spune că nimeni din România nu a mandatat PSD, pe Liviu Dragnea, pe Viorica Dăncilă sau europarlamentarii acestui partid şi pe cei de la ALDE să provoace retragerea ţării noastre din Uniunea Europeană, el invocând luări de poziţii incalificabile pentru un demnitar sau pentru un reprezentant al României, ”minciuni şi propagandă pe bandă rulantă din partea PSD cu un singur scop – acela de a-şi scăpa clienţii politici de răspunderea pentru fraudarea bugetului de stat al României”.
În schimb, liberalii, deși au criticat Guvernul PSD nu consideră oportună o rezoluție privind România. Singura soluţie pe care o are Guvernul este să respecte recomandările propuse de Comisia de la Veneţia în mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), susţine preşedintele PNL, Ludovic Orban, atrăgând atenţia că o rezoluţie împotriva României poate pune în pericol poziţia ţării noastre la nivelul Uniunii Europene, mai ales în contextul în care de anul viitor, România va prelua preşedinţia Consiliului UE. ”Considerăm că nu este oportună o rezoluţie privitoare la România. Să ne aducem aminte că România de la 1 ianuarie preia preşedinţia Consiliului. O rezoluţie nu este oportună, mai ales o rezoluţie care să pună în pericol poziţia României la nivelul Uniunii Europene, poate să dăuneze preşedinţiei. Solicităm Guvenrului să se plieze pe solicitările legitime făcute de instituţiile Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, funcţionarea statului de drept şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”, a spus Orban.
Ce interese economice are Olanda
Olanda se opune vehement intrării României în zona Schengen de mai mulți ani de zile. Motivul nu pare a fi corupția din țara noastră, ci interesele economice ale olandezilor. Portul Rotterdam este al treilea ca mărime din lume și cel mai important din UE. Pe aici, intră toată marfa din lume în spațiul comunitar. Dacă România ar intra în Schengen, economia portuară olandeză ar avea de suferit. Portul Constanța ar putea prelua cea mai mare parte din transporturi. Interesul pe care Olanda îl manifestă în România s-a remarcat încă din ianuarie 2014, când Frans Timmermans, la aceea vreme ministru de externe al Olandei, s-a întâlnit la București cu ministrul român de externe Titus Corlățean. Subiectul: legătura dintre MCV și Schengen. ” Guvernul olandez va aborda această chestiune în stilul său clasic, sever, dar corect, şi sper că aceasta va duce la un rezultat pozitiv”, a promis Timmermans.
”Clasic, sever, corect” dar la aceeași conferință de presă oficialul olandez a fost întrebat despre intenţiile Olandei în ce priveşte Portul Constanţa, dacă doreşte să cumpere acţiuni în caz de privatizare sau să preia managementul privat. Ministrul Frans Timmermans declara la vremea respectivă că dorește realizarea unei cooperări strânse între portul Rotterdam și portul Constanța. ” Ce vrem noi este să ne împărtăşim experienţa în logistică, transport, în organizarea unui port, în crearea infrastructurii portuare, Portul Rotterdam e gata să facă asta pentru Constanţa, deoarece ar fi benefic pentru ambele porturi. Rotterdam este la un capăt al Europei, iar Constanţa la celălalt – şi împreună pot oferi infrastructura logistică navigabilă necesară întregii Europe”, a spus ministrul olandez.
La vremea respectivă, președintele Traian Băsescu vorbea despre interesele ascunse ale Olandei. ”Nu vreau să intru în subtilitățile bătăliei Olandei ca România să nu intre în spațiul Schengen. Vă dați seama de concurența din sud-est a portului Constanța și oricine ar dori să nu aibă control la frontiera pe mărfurile în tranzit din Constanța spre Europa Centrală. Din acest motiv, cu certitudine, foarte multe fluxuri de mărfuri care ar putea tranzita prin portul Constanța, tranzitează prin portul Roterdam”, a explicat Băsescu.
