6.4 C
București
duminică, 17 martie 2024
AcasăPoliticăCum au ajuns parlamentarii să câștige 1.000 de lei într-o zi de...

Cum au ajuns parlamentarii să câștige 1.000 de lei într-o zi de muncă

Nivelul de trai al parlamentarilor a crescut sensibil în ultimul an și jumătate de zile. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea (PSD), are o indemnizație netă de 12.782 de lei și de aceeași sumă beneficiază și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE).

Vicepreședinții celor două Camere încasează lunar în jur de 11.800 de lei, membrii Biroului Permanent  -11.670 lei, liderii grupurilor parlamentare – 11.100 lei, iar președinții de comisii – 10.780 lei.

Parlamentarii fără funcții încasează lunar 10.003 lei. Pe lângă această indemnizaţie, ei dispun şi de sume forfetare de aproape 20.000 de lei, pentru plata consilierilor lor şi cheltuielile cu biroul parlamentar din circumscripţie. Aleşii au dreptul la bani pentru cazare (6.500 lei lunar) și le este decontat transportul în teritoriu.

La începutul mandatului actualului Legislativ, un parlamentar obișnuit câștiga 5.400 lei net (salariul brut era de 7.700 lei). Indemnizațiile se stabileau prin legea bugetului, ceea ce însemna că orice majorare presupunea votarea unei sume. Prin legea salarizării unitare aprobată de Parlament în iunie 2017, însă, salariul parlamentarilor a fost legat, în premieră, de salariul minim brut pe economie. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, explica, la vremea respectivă, că parlamentarii vor fi motivați în acest fel să pună umărul la creșterea salariului minim pe economie.

În realitate, noile reguli au permis creșterea salariilor parlamentarilor automat, de fiecare dată când Guvernul a majorat salariul minim pe economie. Astfel, președinții celor două Camere au dreptul la un coeficient de 11,50. La un salariu minim brut de 1.900 de lei, asta înseamnă 21.850 lei brut, din care rămân 12.782 lei net. Parlamentarii fără funcții au coeficient 9, adică 17.100 lei brut, din care rămân cu 10.003 lei.

 

Cât muncește un parlamentar

Programul Parlamentului variază în cursul unei sesiuni, dar există un orar tipic. În majoritatea cazurilor, conducerile Senatului și Camerei Deputaților se întrunesc luni la orele prânzului. Parlamentarii obișnuiți vin la lucru la ora 15.00 pentru ședințele grupurilor parlamentare, după care urmează ședințe de plen, de obicei între orele 16.00 și 19.00.

Marțea, în cele mai multe cazuri, programul oficial este 10.00-18.00, constând în ședințe de plen, urmate de ședințe ale comisiilor de specialitate. Un program asemănător este și în zilele de miercuri. Așa se și explică faptul că majoritatea subiectelor importante, cum ar fi modificarea legilor justiției, sunt tranșate marțea sau miercurea. Joia comisiile lucrează între orele 8.30 și 12.30, dar, de multe ori, sunt discutate subiecte fără miză.

În alte cazuri programul oficial al comisiilor include așa-numitul ”studiu individual”, o formulă de mascare a absenteismului. În fine, vineri și sâmbătă parlamentarii au așa-numita ”activitate în circumscripțiile electorale”, caz în care nu poate exista o monitorizare.

Mai multe anchete realizate de presă de-a lungul anilor au demonstrat că senatorii și deputații erau prezențe rare la birourile parlamentare din teritoriu. Interesul pentru o astfel de activitate a scăzut în condițiile în care, din 2016, s-a renunțat la sistemul uninominal introdus în 2008, revenindu-se la alegerile pe listă de partid.

Concret, în primele șapte luni ale anului Camera Deputaților a avut 82 de zile în care s-a lucrat efectiv la sediul instituției, iar Senatul 79 de zile. Am inclus aici și zilele de joi în care s-a lucrat oficial, chiar dacă în aceste zile rata absenteismului neoficial este ridicată. Dacă facem un calcul ținânt cont de program de opt ore pe zi și de zilele efectiv lucrate, vorbim de aproximativ 70 de zile. Și aceasta pentru că programul Parlamentului conține, așa cum am explicat,  zile de luni în care se lucrează patru-cinci ore sau zile de joi în care programul a fost de patru ore.

În tot acest interval, parlamentarii fără funcții au ridicat de la casierie 70.000 de lei net pentru șapte luni de zile. Adică o medie de 1.000 de lei pentru o zi efectiv lucrată.

 

Cum se dau sancțiunile

Conform statutului deputaților și senatorilor, neparticiparea cel puțin la o activitate parlamentară desfășurată în cadrul programului de lucru are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului, cu excepția absențelor motivate.

În luna iunie 2018, de pildă, opt deputați au încasat sub 10.000 de lei. Cea mai mică sumă – 9.003 lei – a ridicat-o de la casierie Mihaela Petronela Csokany (Uniunea Bulgară din Banat).

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă