Candidaturile pot fi depuse până la 28 martie, ora 17:30, procedura de selecţie urmând să se încheie în 5 aprilie. Ministrul Justiţiei a declarat, ieri, că un viitor procuror general va trebui să fie o persoană cu multă bună-credinţă şi cu ataşament faţă de oameni şi faţă de libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. „Portretul procurorului general – dar nu robot, ci portretul uman – va trebui să fie cineva cu abilităţi manageriale, care are cunoştinţe profesionale, care cunoaşte sistemul cu bunele şi cu mai puţin bunele lui, care are capacitatea de a-l reforma acolo unde este nevoie, şi peste toate cele pe care le-am enumerat, trebuie şi multă bună-credinţă, trebuie ataşament faţă de oameni, trebuie ataşament faţă de drepturile, libertăţile fundamentale ale cetăţeanului, trebuie ataşament faţă de valorile statului de drept, faţă de valorile europene”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Candidații sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese. De asemenea, ei vor prezenta un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. La dosar trebuie depus un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european. De asemenea, trebuie depuse minimum zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea. Un alt document necesar este ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului participant la selecţie.
Cum vor decurge interviurile
Candidaţii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiţiei. Interviul se va referi, printre altele, la susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie. De asemenea, interviul are ca obiectiv verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităţilor, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung. Un alt aspect este prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Interviul vizează și prezentarea viziunii candidaților cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc. Va fi vorba și despre verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie. Un alt palier este verificarea aspectelor legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.
