CSM precizează că a înaintat Comisiei speciale parlamentare pentru legislația din domeniul justiției un „punct de vedere asupra solicitării Ministerului Finanţelor Publice, de modificare a Legii nr.241/2005 privind evaziunea fiscală”, în care s-a urmărit „orientarea spre recuperarea prejudiciului şi nu preeminenţa măsurilor punitive”.
„În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat.
Subliniem, aşadar, că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârşite exclusiv de angajaţii din mediul privat, iar nu de către funcţionarii publici”, precizeaza CSM.
Aceste precizări vin după ce în cadrul Comisiei pentru legile justiției, Florin Iordache a prezentat o propunere a CSM care prevede un prag de 50.000 euro pănâ la care abuzul în serviciu și alte infracțiuni de serviciu comise de alte persoane, și nu de funcționarii publici, să fie considerate infracțiuni.
Propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost trimisă Comisiei speciale pentru legile justiției și urmează să fie votate într-o ședință viitoare.
Potrivit propunerii, în cazul infracțiunii de delapidare, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. ”Infracțiunile prevăzute la art. 295 (delapidare – n.r.), 297-300 (abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, folosirea abuzivă a functiei, uzurparea funcției – n.r.) și art. 304 (divulgarea informatiilor secrete – n.r.), săvarșite în conditiile alin 1, dacă au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci când valoarea prejudiciului este de cel mult 50.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, iar făptuitorul îl acoperă până la momentul sesizarii instanței de judecată”, se arată în propunerea CSM.
Dacă aceste infracțiuni au produs un prejudiciu material iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecatorești, limitele pedepselor se reduc cu o jumătate. De exemplu, în prezent, abuzul în serviciu poate fi pedespit cu pedepse de până la șapte ani. Pe viitor, pentru cei care achită prejudiciul în cursul urmăririi penale nu se vor putea aplica pedepse mai mari de trei ani și jumătate.
Propunerea CSM a fost trimisă către Florin Iordache ieri și se află la prima lectură pentru majoritatea parlamentarilor. Cei de la PNL s-au declarat împotrivă.
Amendamente respinse
Comisia specială pentru legile justiției a respins, ieri, mai multe amendamente depuse de deputații PSD Eugen Nicolicea și Cătălin Rădulescu.
Astfel, Eugen Nicolicea propusese, printre altele, ca cei care divulgă ”date privind desfășurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați, a induce în opinia publică ideea vinovăției lor sau a zdruncina în orice fel prezumția de nevinovăție” să fie pedepsiți cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă. La rândul său, Cătălin Rădulescu dorea ca prin consecinţe deosebit de grave să se înțeleagă o pagubă materială mai mare de 4 milioane lei, față de 2 milioane lei cât este în prezent în lege. Rădulescu a propus și ca pedeapsa pentru darea de mită să scadă și să fie închisoarea de la 6 luni la 5 ani, față de doi la 7 ani, cât este în prezent.
