”România este unul dintre statele beneficiare ale politicii de coeziune şi una dintre ţările membre pentru care menţinerea acestui instrument este esenţială. (…) În ultimele luni m-am concentrat în mod special pentru a asigura un buget echilibrat, care să contribuie la acest deziderat şi după 2020, acela al reducerii disparităţilor sociale”, a afirmat Corina Creţu la conferinţa EuroIMPACT ”Informarea şi îmbunătăţirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”.
Comisarul european a menţionat realizările politicii de coeziune: astfel, în perioada 2007-2013 au fost sprijinite în România 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de locuri de muncă, 2.000 de proiecte de cercetare au fost susţinute, pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiţii în eficienţa energetică, s-au închis 299 de depozite de deşeuri, s-au făcut investiţii masive în drumurile judeţene, 2.488 de şcoli au internet datorită fondurilor europene, iar 100 de policlinici şi spitale au fost modernizate.
„În exerciţiul financiar 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, incluzând aici banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie şi capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an, e o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014 cu o rată de absorbţie de 48%, încheiem ciclul financiar 2007-2014 cu o rată de absorbţie de aproape 90%, deci vom pierde între 1,8-2 miliarde de euro, în cel mai sensibil domeniu pentru România, cel al transporturilor”, a mai precizat Creţu.
Ea a precizat că îşi propune ca în restul de mandat care i-a mai rămas să aibă un dialog permanent cu Guvernul României.
”Mă angajez ca în această perioadă care a mai rămas să încercăm să îmbunătăţim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creştere economică pentru România şi discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu”, mai declarat Creţu.
Corina Creţu a subliniat că fondurile europene nu sunt împrumuturi, ci bani alocaţi României care nu vor trebui returnaţi.
Comisarul european a precizat că, începând cu următorul ciclu financiar multianual, fiecare ţară va fi obligată să acorde direct cel putin 6% din alocaţie regiunilor, oraşelor. Ea a spus că centralizarea excesivă dăunează dezvoltării.
Comisarul Corina Creţu face, luni şi marţi, o vizită la Bucureşti, în cursul căreia va avea convorbiri cu premierul Viorica Dăncilă şi va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferinţe de anvergură. Corina Creţu va susţine şi două conferinţe de presă.
