Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Controversele legii privind înființarea Fondului Suveran de Investiții

Controversele legii privind înființarea Fondului Suveran de Investiții

Camera Deputaților a aprobat legea privind inființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, care va fi format din 33 de companii, cu acțiuni în valoare de zece miliarde de euro, și va avea un aport în numerar de nouă miliarde lei.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 07.06.2018 - 12:05

 
Legea a  fost aprobată cu 174 de voturi pentru, 98 împotrivă și trei abțineri, fiind sprijinită de PSD, ALDE, UDMR și Grupul Minorităților. Camera Deputaților este for decizional. Înainte de a merge la promulgare, legea va fi analizată de CCR, la sesizarea PNL, USR și PMP.

Obiectivele oficiale ale Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSDI) sunt dezvoltarea infrastructurii în România, crearea de locuri de muncă, stimularea inovației sau creșterea competitivității economiei românești. Finanţarea ar urma să se facă din dividende încasate de la societăţile la care deține acţiuni, din  operaţiuni cu instrumente financiare proprii şi din cele emise de alte entităţi, din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, din împrumuturi, dar şi din alte surse prevăzute de lege.

Capitalul social al FSDI este format din pachetele de acţiuni deținute de stat la 33 de companii, precum şi din aport în numerar în valoare de nouă miliarde de lei. În FSDI vor fi incluse acțiunile statului la companii unde statul este acționar majoritar sau minoritar. Printre companiile incluse în FSDI se numără Electrica SA, Loteria Română,  Apele Române, Romgaz, Hidroelectrica, Antibiotice SA, Nuclear-electrica, Telekom (unde statul are 45,99% din acțiuni pe zona operațiunilor fixe) sau OMV Petrom (statul are 20,63% din acțiuni).

 

Acțiuni de zece miliarde de euro

 

În varianta votată anterior de Senat, Fondul era compus din 23 de companii, iar capitalul social era de 1,85 miliarde de lei. Potrivit Eurostat, companiile care ar trebui să facă parte din FSDI nu trebuie să aibă pierderi. Cu toate acestea, faţă de forma adoptată de Senat, Camera Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit, printre care C.F. R. S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., sau Poşta Română. Potrivit fostului premier Victor Ponta, acțiunile celor 33 de societăți au o valoare de zece miliarde euro.

FSDI va  fi administrat de către un Directorat format din şapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nouă membri. Primii membri ai Consiliului vor fi numiți printr-un ordin al ministrului Finanțelor. Numirea se va face prin derogare de la ordonanța privind guvernanța corporatistă, care stabilește reguli clare de alegere a managerilor în cadrul companiilor. Consiliul va numi la rândul său Directoratul, dar și președintele Consiliului. Statul român are calitatea de acţionar unic pe toată perioada existenţei FSDI, exercitată prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice.

Însă, deciziile privind managementul activelor şi pasivelor FSDI se iau de către organele de conducere ale FSDI, fără implicarea sau acordul autorităților  publice. Pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii.

 

Derogări de la legislație

 

Pentru vânzarea de acțiuni și de active sunt prevăzute o serie de derogări de la legislația în vigoare, respectiv ordonanța privind privatizarea societăților comerciale.

Fondul va fi exceptat de la aplicarea prevederilor legale privind repartizarea profitului societăților de stat. Mai exact, companiile profitabile nu vor mai distribui dividende la bugetul statului, generând un impact negativ de mai multe miliarde de lei asupra veniturilor bugetului de stat.

Dizolvarea FSDI va avea loc în caz de imposibilitate a realizării obiectului de activitate, declararea nulităţii societăţii, în urma pierderilor, în caz de deschidere a procedurii privind falimentul, sau ”alte cauze prevăzute de lege”.

PNL, USR, PMP şi deputaţii neafiliaţi au anunţat în plen că vor ataca proiectul la Curtea Constituţională. „Este cel mai mare tun care se pregăteşte patrimoniului de stat din ultimii ani!”, a transmis prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan. ”Aceste active vor fi puse într-un fond din care se va putea cheltui netransparent. În momentul în care va veni o criză, ce credeți că vor face creditorii acestui fond? Vor lua activele sale”, a atenționat Claudiu Năsui (USR). 

 

Ce spune Consiliului Legislativ

 

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, însă cu multe observații, proiectul de lege privind înființarea FSDI. Printre altele, Consiliul critică modul în care ar urma să se facă derogări și exceptări de la mai multe acte normative. ”Menționăm că aceste derogări de la dreptul comun aplicabil în speță pot afecta stabilitatea legislației și pot provoca unele diferențe de tratament și favorizări ale unor entități, cu consecințe imprevizibile asupra fondului reglementar”, arată Consiliul Legislativ.

 

Companiile care intră în FSDI:

 

  Electrica

  Delgaz Grid SA

  E.ON Energie România

  Chimcomplex

 OMV Petrom

  Telekom România

 Antibiotice SA

 
CN pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune

  Loteria Română

  IAR SA

  Oil Terminal

  Cuprumin

  Unifarm

  SN Apelor Române

 
CN Administrația Porturilor Dunării Maritime

  Romgaz

  Hidroelectrica

 
CN Aeroporturi București

  Nuclearelectrica

  Imprimeria Națională

 
CN Administrația Porturilor Maritime

  Conpet

 
Complexul Energetic Oltenia

 CFR SA

 
Societatea Națională de Radiocomunicații

  Poșta Română

 
Aeroportul „Traian Vuia“ Timișoara

 
Uzina Termoelectrică Midia

  Telecomunicații CFR

  Societatea TBRCM SA

 
CN Administrația Canalelor
Navigabile SA

 
CN Administrația Porturilor Dunării Fluviale

 

Dragnea, în căutare de investitori israelieni

 
Proiectul aprobat, ieri, este o inițiativă mai veche a liderului PSD, Liviu Dragnea, inclus și în programul de guvernare al PSD. În vara anului trecut, Liviu Dragnea a avut o întâlnire cu Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, printre subiectele discutate fiind atragerea de capital israelian în Fondul Suveran de Dezvoltare.

Proiectul a fost depus în Parlament în noiembrie 2017, fiind semnat de 181 de parlamentari PSD și ALDE, după ce premierul Mihai Tudose a refuzat să își pună semnătura pe un astfel de act normativ. Parlamentarii nu au așteptat ca Eurostat să trimită un aviz esențial. În urma unor vizite a reprezentanților Eurostat, în perioada 6-8 februarie 2018, a reieșit că există prevederi din proiectul de lege care ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice. Tiberiu Valentin Mavrodin, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, susține că au fost purtate mai multe discuții cu reprezentanții Eurostat și că ”informal” sunt șanse 99,9% ca fondul să fie clasificat în afara bugetului.   

Comentarii

loading...