18.1 C
Bucureศ™ti
sรขmbฤƒtฤƒ, 5 octombrie 2024
AcasฤƒPoliticฤƒComisia SIPA: Vot favorabil raportului final

Comisia SIPA: Vot favorabil raportului final

Comisia parlamentarฤƒ de anchetฤƒ a Camerei Deputaลฃilor ลŸi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ลฃin de desfiinลฃarea Direcลฃiei Generale de Protecลฃie ลŸi Anticoruptie a acordat joi vot favorabil raportului final în urma finalizฤƒrii activitฤƒลฃii acestui for, concluzia prezentatฤƒ de preลŸedintele Comisiei, senatorul PSD Viorel Salan, fiind cฤƒ ministrul Justiลฃiei de la acea vreme a încฤƒlcat legea.

Raportul, care va fi înaintat Birourilor permanente reunite, a fost votat de membrii Comisiei cu 9 voturi ‘pentru’ ลŸi 2 ‘împotrivฤƒ’ (PNL ลŸi USR).

„Sunt concluziile destul de clare. Ministrul Justiลฃiei în exerciลฃiu de la acea vreme (n.r. – 2005 – 2006, Monica Macovei) a încฤƒlcat legea, iar activitatea de emitere a HG 127/2006 (n.r. – desfiinลฃarea DGPA) a fost pregฤƒtitฤƒ din timp. ลži când spun aceasta sunt relevante activitฤƒลฃile care vizeazฤƒ pฤƒtrunderea în spaลฃiile DGPA în ianuarie 2005 a ministrului Justiลฃiei de la acea vreme, care erau spaลฃii operative, nicidecum nu era constituitฤƒ arhiva. Arhiva se constituie abia în 2006, dupฤƒ emiterea HG”, a spus joi Salan, dupฤƒ încheierea ลŸedinลฃei Comisiei în care a fost prezentat, dezbฤƒtut ลŸi aprobat proiectul de raport final.

Viorel Salan a arฤƒtat cฤƒ obiectivul anchetei potrivit Hotฤƒrârii Parlamentului nr. 67/2017 a fost acela de „a constata unele încฤƒlcฤƒri ale legii în ceea ce priveลŸte desfiinลฃarea DGPA ลŸi accesul la informaลฃiile clasificate”.

Comisia ลŸi-a desfฤƒลŸurat activitatea în 19 ลŸedinลฃe, a fost solicitatฤƒ audierea a 57 de persoane, dintre care s-au prezentat în faลฃa comisiei 46; 4 au transmis rฤƒspunsuri scrise ลŸi 7 persoane nu s-au prezentat. Au fost transmise 71 de adrese cฤƒtre 21 de instituลฃii pentru a pune la dispoziลฃie date ลŸi informaลฃii cu privire la obiectivele comisiei.

„Documentul prezintฤƒ activitatea desfฤƒลŸuratฤƒ de la înfiinลฃarea Comisiei parlamentare ลŸi pânฤƒ acum, o expunere structuratฤƒ riguros pe obiectivele stabilite de Hotฤƒrârea Parlamentului nr.67/2017 ลŸi concluziile care s-au desprins în urma derulฤƒrii anchetei parlamentare”, precizeazฤƒ preลŸedintele comisiei, Viorel Salan, citeazฤƒ Agerpres.

Membrii Comisiei SIPA au audiat începând din octombrie 2017 foลŸti miniลŸtri ai justiลฃiei, membri în comisiile de inventariere, directori ai ANP ลŸi alte persoane.

Raportul va fi înaintat Birourilor permanente reunite.

Luna trecutฤƒ, senatorul PSD Viorel Salan, preลŸedintele Comisiei parlamentare de anchetฤƒ a Camerei Deputaลฃilor ลŸi Senatului pentru clarificarea aspectelor ce ลฃin de desfiinลฃarea Direcลฃiei Generale de Protecลฃie ลŸi Anticorupลฃie, spune cฤƒ existฤƒ suspiciuni cฤƒ persoane care au intrat în arhiva SIPA în anul 2005 nu au întrunit condiลฃiile legale.

„Am vrut sฤƒ vedem circuitul documentelor în vederea preluฤƒrii ลŸi constituirii arhivei DGPA. (…) Sunt aspecte care ลฃin de anul 2005. Au fost situaลฃii când s-a pฤƒtruns în incinta fostei DGPA de cฤƒtre unele persoane. (…) Existฤƒ suspiciuni, din datele pe care le avem pânฤƒ în momentul de faลฃฤƒ, cฤƒ persoanele care au pฤƒtruns în arhiva SIPA nu au avut documente legale”, a afirmat Salan, marลฃi, dupฤƒ ลŸedinลฃa Comisiei SIPA.

El a adฤƒugat cฤƒ vor mai avea loc audieri în Comisia SIPA doar dacฤƒ analiza documentelor ลŸi a datelor din audierile de pânฤƒ acum vor impune acest lucru.

 

Cristina Tarcea a cerut, de asemenea, desecratizarea arhivei SIPA

 

ลžefa Înalte Curลฃi de Casaลฃie ลŸi Justiลฃie, Cristina Tarcea, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii ca în plenul acestuia sฤƒ aibฤƒ loc o discuลฃie despre protocoalele cu SRI.

„Este vorba de patru teme: arhiva SIPA, ofiลฃerii acoperiลฃi, casele de conspiraลฃie, protocoalele încheiate cu SRI ลŸi DNA. Eu cred cฤƒ este cazul, deลŸi le-am mai discutat mai mult sau mai puลฃin superficial în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sฤƒ ne îndeplinim atributele ลŸi rolul de garant al independenลฃei Justiลฃiei ลŸi sฤƒ lฤƒmurim o datฤƒ pentru totdeauna aceste patru aspecte”, a precizat Cristina Tarcea.

Potrivit declaraศ›iilor din comsia parlamentarฤƒ, fฤƒcute de istoricul Marius Oprea, SIPA a fost folositฤƒ pentru urmฤƒrirea magistraลฃilor ลŸi intimidarea lor. De exemplu, în anul 2002, ofiลฃeri SIPA au încercat sฤƒ intimideze ลŸi sฤƒ ลŸantajeze judecฤƒtori de la Înalta Curte, pentru a obลฃine sentinลฃe favorabile în dosarele FNI ลŸi Banca Religiilor.

SIPA s-a constituit ca anexฤƒ a SRI, Marian Ureche fiind colonel plin, apoi general în acest serviciu. Marian Ureche ar fi fost ศ™i agent al Securitฤƒลฃii comuniste.

„Modul în care Securitatea controla Justiลฃia înainte de 1989 nu poate fi tฤƒgฤƒduit. Nu existau judecฤƒtori care sฤƒ nu respecte dispoziลฃiile primite de la Securitate. Asta s-a încercat ลŸi cu SIPA”, declara senatorul Mihai Goศ›iu.

Potrivit acestuia, Ministerul Justiลฃiei era condus, neoficial, de Marian Ureche, în condiศ›iile în care Marian Ureche a fost agent al fostei Securitฤƒลฃi, iar Rodica Stฤƒnoiu (fostul ministru al Justiลฃiei în Guvernul Nฤƒstase) a fost informatoarea lui la Securitate, înainte de 1989.

Cele mai citite
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ