Comisia parlamentarฤ de anchetฤ a Camerei Deputaลฃilor ลi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ลฃin de desfiinลฃarea Direcลฃiei Generale de Protecลฃie ลi Anticoruptie a acordat joi vot favorabil raportului final în urma finalizฤrii activitฤลฃii acestui for, concluzia prezentatฤ de preลedintele Comisiei, senatorul PSD Viorel Salan, fiind cฤ ministrul Justiลฃiei de la acea vreme a încฤlcat legea.
Raportul, care va fi înaintat Birourilor permanente reunite, a fost votat de membrii Comisiei cu 9 voturi ‘pentru’ ลi 2 ‘împotrivฤ’ (PNL ลi USR).
„Sunt concluziile destul de clare. Ministrul Justiลฃiei în exerciลฃiu de la acea vreme (n.r. – 2005 – 2006, Monica Macovei) a încฤlcat legea, iar activitatea de emitere a HG 127/2006 (n.r. – desfiinลฃarea DGPA) a fost pregฤtitฤ din timp. ลi când spun aceasta sunt relevante activitฤลฃile care vizeazฤ pฤtrunderea în spaลฃiile DGPA în ianuarie 2005 a ministrului Justiลฃiei de la acea vreme, care erau spaลฃii operative, nicidecum nu era constituitฤ arhiva. Arhiva se constituie abia în 2006, dupฤ emiterea HG”, a spus joi Salan, dupฤ încheierea ลedinลฃei Comisiei în care a fost prezentat, dezbฤtut ลi aprobat proiectul de raport final.
Viorel Salan a arฤtat cฤ obiectivul anchetei potrivit Hotฤrârii Parlamentului nr. 67/2017 a fost acela de „a constata unele încฤlcฤri ale legii în ceea ce priveลte desfiinลฃarea DGPA ลi accesul la informaลฃiile clasificate”.
Comisia ลi-a desfฤลurat activitatea în 19 ลedinลฃe, a fost solicitatฤ audierea a 57 de persoane, dintre care s-au prezentat în faลฃa comisiei 46; 4 au transmis rฤspunsuri scrise ลi 7 persoane nu s-au prezentat. Au fost transmise 71 de adrese cฤtre 21 de instituลฃii pentru a pune la dispoziลฃie date ลi informaลฃii cu privire la obiectivele comisiei.
„Documentul prezintฤ activitatea desfฤลuratฤ de la înfiinลฃarea Comisiei parlamentare ลi pânฤ acum, o expunere structuratฤ riguros pe obiectivele stabilite de Hotฤrârea Parlamentului nr.67/2017 ลi concluziile care s-au desprins în urma derulฤrii anchetei parlamentare”, precizeazฤ preลedintele comisiei, Viorel Salan, citeazฤ Agerpres.
Membrii Comisiei SIPA au audiat începând din octombrie 2017 foลti miniลtri ai justiลฃiei, membri în comisiile de inventariere, directori ai ANP ลi alte persoane.
Raportul va fi înaintat Birourilor permanente reunite.
Luna trecutฤ, senatorul PSD Viorel Salan, preลedintele Comisiei parlamentare de anchetฤ a Camerei Deputaลฃilor ลi Senatului pentru clarificarea aspectelor ce ลฃin de desfiinลฃarea Direcลฃiei Generale de Protecลฃie ลi Anticorupลฃie, spune cฤ existฤ suspiciuni cฤ persoane care au intrat în arhiva SIPA în anul 2005 nu au întrunit condiลฃiile legale.
„Am vrut sฤ vedem circuitul documentelor în vederea preluฤrii ลi constituirii arhivei DGPA. (…) Sunt aspecte care ลฃin de anul 2005. Au fost situaลฃii când s-a pฤtruns în incinta fostei DGPA de cฤtre unele persoane. (…) Existฤ suspiciuni, din datele pe care le avem pânฤ în momentul de faลฃฤ, cฤ persoanele care au pฤtruns în arhiva SIPA nu au avut documente legale”, a afirmat Salan, marลฃi, dupฤ ลedinลฃa Comisiei SIPA.
El a adฤugat cฤ vor mai avea loc audieri în Comisia SIPA doar dacฤ analiza documentelor ลi a datelor din audierile de pânฤ acum vor impune acest lucru.
Cristina Tarcea a cerut, de asemenea, desecratizarea arhivei SIPA
ลefa Înalte Curลฃi de Casaลฃie ลi Justiลฃie, Cristina Tarcea, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii ca în plenul acestuia sฤ aibฤ loc o discuลฃie despre protocoalele cu SRI.
„Este vorba de patru teme: arhiva SIPA, ofiลฃerii acoperiลฃi, casele de conspiraลฃie, protocoalele încheiate cu SRI ลi DNA. Eu cred cฤ este cazul, deลi le-am mai discutat mai mult sau mai puลฃin superficial în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sฤ ne îndeplinim atributele ลi rolul de garant al independenลฃei Justiลฃiei ลi sฤ lฤmurim o datฤ pentru totdeauna aceste patru aspecte”, a precizat Cristina Tarcea.
Potrivit declaraศiilor din comsia parlamentarฤ, fฤcute de istoricul Marius Oprea, SIPA a fost folositฤ pentru urmฤrirea magistraลฃilor ลi intimidarea lor. De exemplu, în anul 2002, ofiลฃeri SIPA au încercat sฤ intimideze ลi sฤ ลantajeze judecฤtori de la Înalta Curte, pentru a obลฃine sentinลฃe favorabile în dosarele FNI ลi Banca Religiilor.
SIPA s-a constituit ca anexฤ a SRI, Marian Ureche fiind colonel plin, apoi general în acest serviciu. Marian Ureche ar fi fost ศi agent al Securitฤลฃii comuniste.
„Modul în care Securitatea controla Justiลฃia înainte de 1989 nu poate fi tฤgฤduit. Nu existau judecฤtori care sฤ nu respecte dispoziลฃiile primite de la Securitate. Asta s-a încercat ลi cu SIPA”, declara senatorul Mihai Goศiu.
Potrivit acestuia, Ministerul Justiลฃiei era condus, neoficial, de Marian Ureche, în condiศiile în care Marian Ureche a fost agent al fostei Securitฤลฃi, iar Rodica Stฤnoiu (fostul ministru al Justiลฃiei în Guvernul Nฤstase) a fost informatoarea lui la Securitate, înainte de 1989.