23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăPoliticăClientelismul politic, amplificat de la o guvernare la alta

Clientelismul politic, amplificat de la o guvernare la alta

Documentul, intitulat ”Guvernarea de tip bazar”, este bazat pe cercetările Expert Forum referitoare la alocările de fonduri către administrația locală în perioada 2004-2017. ”Acesta este un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile şi negocierilor permanente pentru împăr-ţirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România şi în regiune. Este, cu alte cuvinte, un studiu despre guvernarea pe principii de bazar”, se afirmă în document.

Printre sursele din care este alimentată administrația locală se numără Fondul de Rezervă și Fondul de Intervenții, din care s-au alocat 7,6 miliarde lei între 2008 și 2017. Deși sunt fonduri care se cheltuiesc în situații excepționale (de exemplu calamități naturale), între 2010 și 2018 regulile deja vagi privind finanțarea din cele două fonduri au suferit 37 de derogări, majoritatea prin ordonanțe de urgență.  ”Nu există un control foarte exact al cheltuielilor, dar mai ales al investițiilor realizate”, menționează autorii.

 

Câștigătorul ia (aproape) totul

 

Din perioada analizată, anul 2008 (când premier era Călin Popescu Tăriceanu – n.r.)  a fost cel mai productiv pentru Fondul de Rezervă. Conform Curții de Conturi, Guvernul a mărit sumele destinate inițial urgențelor de la 6,2 milioane de lei până la 3,678 miliarde.  În toți acești ani, partidele care au fost la putere între 2008 și 2017  și-au tras partea leului. Numai un exemplu: PDL obținea 12% din fonduri în 2008 (PDL a fost exclus din Guvernul Tăriceanu în 2007, n.r.) și ajungea la 50% în 2009, cu Emil Boc premier.

Același mecanism a fost identificat și în cazul plăților făcute de Ministerul Dezvoltării între 2005 și 2017 – în total 23,9 miliarde de lei. În timpul Guvernului Tăriceanu, PSD a dominat alocările, fiind cel mai puternic partid din teritoriu și, din 2007, aliat al liberalilor în Parlament. Tăriceanu are însă grijă să crească procentul PNL de la 16% în 2005 la 25% în 2008. În primul an al Guvernului Emil Boc, PDL obține aproape 40% din fonduri, depășind PSD – 35%. În acel an, PDL și PSD au guvernat împreună până în octombrie, când social-democrații au părăsit guvernarea. Deși este cel mai puternic partid la nivel local, PSD a primit, în 2010, puțin peste 30% din fonduri. Și aceasta pentru că în 2010 PSD era în opoziție față de Guvernul Boc.

Anul 2012, când Victor Ponta devine premier, în luna mai, duce la inversarea clasamentului.  PSD își ia partea leului, cu aproape jumătate din fonduri, PNL (aliatul PSD la guvernare) primește în jur de 25%, iar PDL în jur de 17%. În 2014, an în care liberalii au părăsit USL, Ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea, a alocat  60% din fonduri către PSD.

 

Dâncu, grijuliu cu PSD

 

În 2015, același partid obține aproape 70% din fonduri iar în 2016 – 65% din fonduri. La alegerile locale din 2016, PSD a câștigat 52% din primăriile din România. Procentul ridicat din timpul guvernării tehnocrate este legat de prezența în fruntea Ministerului Dezvoltării a lui Vasile Dâncu, fost membru al PSD.

De altfel, instalarea lui Dâncu la Ministerul Dezvoltării a fost una dintre condițiile puse de Liviu Dragnea pentru ca PSD să voteze Guvernul Cioloș în Parlament. De partea tehnică a lucrurilor s-a ocupat Mihai Busuioc, actualul șef al -Curții de Conturi. Para-doxal, procentul PSD a scăzut sub 60%, anul în care s-au -succedat două guverne ale social-democraților. Există, însă, o explicație neoficială a acestui fenomen: -luptele interne din PSD au făcut să existe scurtcircuite în mecanismele de finanțare. Aceeași tendință pare să se manifeste și în cazul PNDL 2, program în valoare de 30 miliarde de lei, aprobat la începutul lui 2017 de Guvernul Grindeanu. Cea mai mare parte din bani ar urma să ajungă la primarii și consiliile județene PSD, adică 56,7%. Liberalii ar urma să primească 31,9% din bani, pe când UDMR 4,7%. Pentru aleșii locali ALDE s-au alocat 1,9% din fonduri, iar pentru UNPR 1,1%.

 

Rudele baronilor, abonate la contracte

Realizatorii raportului au încercat să analizeze și cum sunt selectate firmele câștigătoare, pe baza unor răspunsuri primite de la 33 de consilii județene.

De exemplu, banii de la Olt alocați prin trei hotărâri de guvern în 2014 și 2015 (5 milioane de lei) au fost câștigați de asocierea unor firme, una dintre acestea avându-l administrator pe Cornel Ciocan, fratele lui Dan Ciocan, deputat de Olt. Cornel Ciocan a fost condamnat pentru evaziune fiscală.

La Suceava, din 34 lucrări majoritatea au fost făcute sub umbrela unui contract-cadru semnat cu o asociere de firme. Potrivit raportului, una dintre acestea este o firmă deținută de Marilena Conțac, nora fostului președinte al CJ Botoșani (PSD), condamnat în 2012 pentru operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații. Compania este specializată în confecții, iar CAEN declarat la ONCR este 1413 – ”Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria, de corp)”.

La Vrancea, jumătate din bani au fost câștigați de o firmă deținută de Viorica Croitoru, soția lui Gheorghe Croitoru, consilierul local și vicepreședinte PSD Vrancea, apropiat al primarului Iulian Nica și al deputatului PSD Ciprian Nica. Firma a primit 10.800.000 lei prin procedură simplificată.

 

 Controlori cu probleme

O altă problemă este cea a instituțiilor care ar trebui să controleze aceste finanțări. Parlamentul se dovedeşte a fi ”cel mai catastrofal mecanism de numire şi control, favorizând dezechilibrul, politizarea fără scrupule şi practicând reducerea la cel mai mic numitor comun din punct de vedere profesional”. La Curtea de Conturi s-a schimbat conducerea în 2017, fiind numite, fără prea multe argumente profesionale, persoane loiale actualei coaliţii de guvernare. ”Îngrijorător e faptul că aceste persoane s-au ocupat în ultimii ani de zile exact cu alocările discreţionare de fonduri pentru primării descrise în prima secţiune a raportului”, atrag atenția autorii documentului. Paragraful reprezintă o trimitere la faptul că Mihai Busuioc, actualul șef al Curții de Conturi, a fost acuzat că a dirijat fondurile către primarii PSD pe vremea când era secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Explozie la Rafinăria Petromidia! Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție

O explozie s-a produs, vineri, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea”, explozia...

Anunțul zilei în Bundesliga! Xabi Alonso și-a decis viitorul: „Acesta este locul potrivit pentru mine”

Antrenorul spaniol Xabi Alonso a confirmat vineri, într-o conferință de presă, că va continua pe banca formației germane Bayer Leverkusen şi în sezonul viitor,...
Ultima oră
Pe aceeași temă