Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cine va scoate "cărbunele DNA" din focul încins?

Mai mult ca sigur că președintele Iohannis va refuza revocarea șefei DNA, mai ales după avizul negativ dat deja de CSM. Chiar dacă mulți ar fi tentați să arate către cei doi lideri ai coaliției, Tăriceanu și Dragnea, cel mai probabil tot lui Tudorel Toader îi va reveni misiunea.

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 28.02.2018 - 10:06

Procedura de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, se joacă pe mai multe paliere. În primul rând, este așteptat un răspuns al președintelui Klaus Iohannis, răspuns care este anticipabil datorită declarațiilor sale publice de susținere pentru Kovesi și, cel mai probabil, va fi unul negativ pentru Tudorel Toader.

Jocul nu se va termina aici, pentru că liderii coaliției de guvernare mai au un as în mânecă. Chiar dacă în spațiul public s-a vehiculat teoria că cei doi președinți ai Camerelor, Dragnea și Tăriceanu, ar putea ataca la Curtea Constituțională, cei doi se vor ține departe, cel puțin la nivel public, de toată această procedură.

Misiunea de a ataca la CCR refuzul lui Klaus Iohannis îi va reveni lui Tudorel Toader, ne-au declarat surse din coaliție. Se pare că ministrul Justiției a construit toată argumentația pentru acest moment și de aceea s-a folosit de decizii ale Curții Constituționale în raportul său, pentru a-i pune pe judecători în fața faptului împlinit. Practic, Tudorel Toader le va cere judecătorilor CCR să-și confirme deciziile date anterior și motivele pentru acestea.

De altfel, în ședința de ieri a CSM, Tudorel Toader a dat cel mai important semnal. La finalul dezbaterii pe cererea de revocare, ministrul a precizat că ar putea fi sesizată Curtea Constituţională în cazul unui refuz al preşedintelui Iohannis de a semna revocarea.

Ministrul Toader a afirmat că analiza activităţii DNA trebuie continuată "indiferent ce va decide preşedintele, indiferent ce va decizie CCR, dacă va fi sesizatată".

Decizia Curții Constituționale a fost deja anunțată

Curtea Constituțională dă un semnal extrem de interesant, în contextul în care președintele Klaus Iohannis a devenit actorul decisiv în procesul de revocare din funcție a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. În motivarea la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, CCR consfințește că în cazul numirilor de procurori șefi, ministrul Justiției este actorul principal, în timp ce președintele are un rol simbolic, prin care dă solemnitate deciziei Executivului.

În acest context, dacă judecătorii CCR vor decide să pună pe picior de egalitate procedura de numire și cea de revocare, președintele Klaus Iohannis se va vedea pus în fața faptului împlinit și nu va avea de ales decât să constate că procurorul șef al DNA a fost revocat din funcție.

”165. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate ale art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege, Curtea constata ca potrivit art.132 alin.(2) din Constitutie, 'Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei'. Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete. Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie. Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea art.94 lit.c) din Constitutie. In consecinta, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu incalca art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie”, arată CCR.

Comentarii

loading...