Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce si-au scris Liviu Dragnea si Mugur Isarescu in celebrele scrisori

Scrisorile adresate de preşedintele Camerei Deputaţilor conducerii BNR şi răspunsul guvernatorului instituţiei, Mugur Isărescu, au fost date publicităţi vineri, conform acestora Dragnea apreciind că BNR induce o stare de neîncredere în Guvern.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 04.05.2018 - 16:14

La rândul său, Mugur Isărescu a arătat că, în scopul revenirii inflaţiei la un nivel prognozat de 3,5% în decembrie 2018, respectiv la limita superioară a intervalului ţintit, s-a impus o întărire graduală a politicii monetare, începând cu semestrul II 2017.

Liviu Dragnea susţine că politica monetară, atribuţia exclusivă a Băncii Naţionale a României, reprezintă o componentă esenţială a mix-ului de politici macroeconomice promovat pentru asigurarea unei dezvoltări economice accelerate, dar sustenabile şi de durată.

"În acest sens, consider că politica monetară trebuie să se armonizeze cu politicile guvernamentale. Din acest punct de vedere îmi exprim îngrijorarea faţă de măsurile întreprinse la început de an de către Banca Naţională şi care, în opinia mea, nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice. Apreciez faptul că o politică monetară adecvată trebuie configurată în raport cu politica fiscal-bugetară şi, în general, cu politicile guvernamentale stabilite prin Programul de Guvernare fără a se pune semnul întrebării asupra capacităţii guvernului de a implementa măsurile asumate sau de a îndeplini prevederile legilor bugetare. O politică monetară bazată pe neîncredere şi pe maximizarea unor riscuri potenţiale nu este, în opinia mea, o politică favorabilă creşterii economice sustenabile şi poate conduce în final la rezultate contrare celor aşteptate", a spus Dragnea în scrisoarea adresată conducerii BNR.

El a adăugat că rezervele pe care le are cu privire la fundamentarea şi pertinenţa măsurilor întreprinse în ianuarie şi februarie sunt determinate de comunicările BNR, inclusiv de minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale din 7 februarie 2018.

"Se menţionează în documentul citat faptul că membrii Consiliului de Administraţie au remarcat "incertitudinile legate de transferul către angajaţi a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, precum şi de potenţialele corecţii fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB". În aprecierea mea, într-o instituţie publică asemenea remarci nu îşi au locul la mai puţin de o lună de aplicare a politicii bugetare configurate prin Legea bugetului de stat nr. 2/2018 şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 3/2018", a susţinut Liviu Dragnea.

Preşedintele PSD a adăugat că, deşi Parlamentul a aprobat în luna decembrie 2017 legile bugetare pentru acest an, în care e definit atât nivelul veniturilor şi cheltuielilor publice, cât şi nivelul deficitul bugetar, la scurt timp Consiliul de Administraţie al BNR îşi exprimă public opinia că aceste legi sunt nerealiste şi că vor fi încălcate.

"După cum ştiţi, deficitul bugetului general consolidat în termeni cash pe acest an a fost stabilit prin legea bugetară la 2,97%, fără măsuri fiscale care să afecteze mediul de afaceri. În fapt, membrii Consiliului de Administraţie induc la nivelul mediului economic o stare de neîncredere în Guvern, iar o măsură de politică monetară, respectiv majorarea ratei dobânzii, bazată pe suspiciuni cu privire la activitatea Guvernului nu reprezintă o politică monetară corectă. Un alt exemplu este oferit de opinia Consiliului de Administraţie cu privire la "trenarea redresării absorbţiei fondurilor europene", afirmaţie eronată şi în totală discordanţă cu realizările din 2017 şi cu angajamentele Guvernului pentru anul în curs. Datele sunt deja publice. Progresul din 2017 este incomparabil cu lipsa de absorbţie a fondurilor europene din 2016", a arătat liderul PSD.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a exemplificat că, la sfârşitul anului trecut, gradul de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 11,4% faţă de aproape zero în anul 2016, iar pentru viitor angajamentul este de a ajunge la un grad de absorbţie de 72,5% până la 31 decembrie 2020, angajament asumat explicit prin Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29.07.2018.

"Conform legilor bugetare, în anul 2018 veniturile din fonduri europene vor însuma 28,3 mld lei, faţă de 17 mld. lei în anul precedent. Prin urmare, şi în acest caz, dumneavoastră aţi afirmat public faptul că prevederile şi angajamentele legale nu ar fi realiste, deşi până în prezent nu există nici o informaţie care să susţină ideea trenării absorbţiei fondurilor europene. Revenind la abordările macroeconomice avute în vedere la majorarea ratei dobânzii de politică monetară, în opinia noastră sunt multe discordanţe în aprecierile Băncii Naţionale", a apreciat Liviu Dragnea.

Potrivit acestuia, în ciuda estimărilor pesimiste, România a arătat un tablou macroeconomic sustenabil în 2017, iar în 2018 viziunea macroeconomică are în vedere o contribuţie mai mare a investiţiilor la creşterea economică şi consolidarea politicilor de creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare.

"Conform programării bugetare, în acest an se vor consolida echilibrele macroeconomice, odată cu îmbunătăţirea nivelului de convergenţă în vederea aderării la Zona Euro - obiectivul strategic al următorilor ani. În mod eronat se consideră că puseul inflaţionist apare din cauza "politicilor fiscale şi de venituri". Aici avem o abordare fundamental diferită. Plusul de creştere economică trebuie să meargă în buzunarele companiilor şi în investiţii, în economia reală. Sensul bunei guvernări este ca evoluţiile pozitive din economie să se simtă şi în buzunarele românilor, ceea ce s-a şi întâmplat în acest prim an de guvernare. (...) După cum ştiţi, la nivelul cetăţeanul obişnuit nu se resimte inflaţia calculată pe baza IPC, ci inflaţia medie. Iar conform Eurostat, inflaţia medie (creşterea medie a preţurilor la bunurile de consum, pe baza metodologiei UE) a fost în 2017 de 1,1%", se arată în scrisoare.

Potrivit acesteia, creşteri de preţuri nu au avut loc doar în România. În 2017, Uniunea Europeană a avut o creştere a preţurilor medii de 1,7% (de 6 ori mai mare decât în 2016), Estonia şi Lituania 3,7%, Letonia 2,9%, Ungaria 2,4%, Polonia 1,6%. "Inflaţia calculată de BNR are un puternic caracter statistic care compară indicele preţurilor constante cu bază fixă din perioada actuală, cu cel din aceeaşi perioadă a anului anterior", a mai spus în scrisoare preşedintele Camerei Deputaţilor.

Liviu Dragnea s-a arătat convins că BNR ştie că "principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală" şi "acestea sunt asociate ofertei şi nu excesului de cerere".

"Cele mai mari creşteri de preţuri au fost la unt (din cauza reducerii ofertei la nivel european), ouă (din cauza scandalului Fipronil), energie electrică (din cauza liberalizării preţurilor), fructe şi legume (din cauza condiţiilor meteo defavorabile din ţările producătoare şi a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale din România). Dacă mai adăugăm creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale (în anul 2017 preţul petrolului s-a majorat cu 24%), observăm că peste 90 la sută din inflaţie are cauze care nu ţin de acţiunea guvernamentală. De altfel, chiar BNR afirmă că doar 9% (adică 0,3 puncte procentuale din inflaţie) apare din cauza majorării supraaccizei (Raportul asupra inflaţiei, noiembrie 2017, pagina 55). Epuizarea efectelor acestor şocuri se va realiza în ultimul trimestru al anului 2018, atunci când va acţiona un efect de bază invers, va dispărea complet efectul creşterii supraaccizei şi astfel inflaţia la sfârşitul anului 2018 va coborî spre intervalul ţintit de BNR. La "efectul de bază", într-o analiză profesionistă, ar trebui adăugat impactul cursului de schimb, care a înregistrat o depreciere importantă în partea a doua a anului 2017. O astfel de abordare trebuie să ia în considerare şi faptul că mecanismele de intervenţie nu aparţin Guvernului", a exemplificat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Liviu Dragnea a atras atenţia că "majorările succesive ale ratei dobânzii de politică monetară la început de an, când sectorul privat îşi dimensionează afacerile şi investiţiile pentru anul 2018, sunt de natură a afecta grav încrederea acestora în mediul economic românesc".

"Majorarea la început de an a dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale reduce cu 0,2 puncte procentuale creşterea economică prognozată pentru anul 2018, provenită din reducerea consumului populaţiei cu 0,1 puncte procentuale şi a investiţiilor (formarea brută de capital fix) cu 0,3 puncte procentuale. (...) Apariţia unor eventuale fenomene de supraîncălzire în domeniul creditelor ipotecare poate atrage un răspuns combinat monetar-fiscal. BNR poate utiliza măsuri macroprudenţiale. (...) Trebuie să conştientizăm cu toţii că nu jucăm singuri în economia globală. Fiecare ţară europeană încearcă să câştige convergenţă şi competitivitate. Conform prognozei de toamnă (noiembrie 2017) a Comisiei Europene output gap-ul pentru România, calculat prin intermediul funcţiei de producţie, a fost în 2017 de 0,7%, iar în 2018 va fi de 1,1%, ceea ce înseamnă că excesul de cerere atât în 2017 cât şi anul acesta este în limite sustenabile şi comparabile cu majoritatea statelor UE care nu presupune o înăsprire a politicii monetare", a arătat Liviu Dragnea.

El a solicitat BNR, în concluzie, o motivaţie tehnică şi foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului, a ratei dobânzii de politică monetară.

"Parlamentul României este cel ce aprobă politica fiscal-bugetară a Guvernului, dar şi Programul său de Guvernare. Totodată, îmi manifest convingerea şi preocuparea ca şi celelalte componente ale politicii macroeconomice să fie în consonanţă cu legile şi hotărârile Parlamentului. În acest cadru instituţional, vă adresez întrebarea firească dacă perspectivele politicii monetare pe care le aveţi în vedere vor avea acelaşi caracter restrictiv şi dacă există riscul unor noi majorări a dobânzii de politică monetară. Consiliul de administraţie al BNR apreciază că în anul 2018 se vor manifesta multiple riscuri economice. Dar tot atât de adevărat este şi faptul că astfel de riscuri majore pot fi induse de o politică monetară mai puţin bazată pe fundamente reale asupra politicilor economice şi asupra mediului de afaceri", a spus Dragnea în scrisoarea adresată conducerii BNR.

Potrivit scrisorii, realizarea prevederilor bugetare şi a angajamentelor din Programul de Guvernare depind într-o bună măsură şi de politica monetară.

"Tocmai de aceea, consider că este foarte important dialogul între instituţiile implicate, iar în acest sens vă adresez invitaţia de a identifica împreună modalităţile legale pentru un dialog constructiv, care să preceadă deciziile de politică monetară, între Parlament, Guvern şi Banca Naţională a României", a conchis în scrisoare preşedintele Camerei Deputaţilor.

***

Guvernatorul Mugur Isărescu a arătat, la rândul său, în scrisoare, că obiectivul fundamental al BNR în conformitate cu legea naţională, dar şi cu normele UE, este asigurarea stabilităţii preţurilor, aceasta fiind cea mai bună contribuţie pe care o bancă centrală o poate aduce la creşterea durabilă a economiei.

În acest sens, Isărescu menţionează că deciziile adoptate de Consiliul de Administraţie în şedinţele din 8 ianuarie, respectiv 7 februarie 2018, au vizat ajustarea conduitei politicii monetare în contextul creşterii semnificative şi rapide a ratei inflaţiei din ultimele luni: rata anuală a inflaţiei calculată de Institutul Naţional de Statistică pe baza indicelui preţurilor de consum s-a situat la 4,3% în ianuarie şi la 4,7% în februarie 2018 (peste limita superioară a intervalului de variaţie al ţintei), comparativ cu 0,8% în iunie 2017.

Guvernatorul BNR precizează că o eventuală lipsă de reacţie din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât şi în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aşteptărilor inflaţioniste la un nou nivel, crescut, deoarece agenţii economici, inclusiv instituţiile internaţionale, ar fi interpretat lipsa de reacţie a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu şi lung, a respectivului nivel al inflaţiei. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului.

Isărescu a spus că un asemenea context ar putea genera noi presiuni inflaţioniste şi iniţierea unui ciclu inflaţie-depreciere-inflaţie, având în vedere că BNR nu poate contracara, în orice condiţii şi la orice nivel al dobânzii, presiunile de pe piaţa valutară, mai ales dacă acestea sunt alimentate de schimbarea percepţiei investitorilor asupra economiei naţionale.

De asemenea, guvernatorul a precizat că mix adecvat de politici este subliniat de BNR cu fiecare ocazie şi se regăseşte în toate comunicatele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României ulterioare şedinţelor care decid măsuri de politică monetară, iar conlucrarea pozitivă permanentă între BNR şi Ministerul Finanţelor Publice este cunoscută şi ea s-a concretizat, de exemplu, în ultimele luni, în obţinerea a două împrumuturi avantajoase pentru România de pe piaţa internaţională de capital. Colaborarea are loc şi în cadrul instituţionalizat, potrivit legii, al Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială.

"Un aspect important care considerăm că trebuie subliniat este cel referitor la lanţul cauzal excedent de cerere - deficit bugetar - deficit de cont curent - deprecierea cursului - inflaţie. Toate elementele enumerate mai sus trebuie privite în corelaţie, nu numai cu politica monetară, dar şi cu politica guvernamentală fiscal-bugetară şi a veniturilor. Teoria şi practica economică au demonstrat că orice cerere excedentară, peste capacitatea de la un anumit moment a economiei de a o acoperi, se manifestă fie într-o deteriorare a deficitului extern (de cont curent), fie într-o creştere a inflaţiei, fie într-o combinaţie a celor două. La rândul ei, deteriorarea deficitului extern dezechilibrează raportul cerere-ofertă pe piaţa valutară, măreşte presiunile de depreciere a leului şi, pe această cale, amplifică tendinţele inflaţioniste", arată guvernatorul BNR.

Acesta menţionează că Banca Naţională a României urmăreşte cu preocupare atât evoluţia inflaţiei, cât şi a deficitului de cont curent, date fiind implicaţiile asupra evoluţiei prezente sau viitoare a cursului de schimb al leului şi riscurile induse asupra dinamicii viitoare a inflaţiei, inclusiv pe calea influenţării în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste.

"Afirmaţi, în scrisoarea dumneavoastră, că în materie de corectare a deprecierii cursului de schimb mecanismele de intervenţie nu aparţin Guvernului, ceea ce este adevărat, într-o anumită măsură. Cealaltă faţă a adevărului este că în România cursul de schimb al leului este stabilit de piaţă şi evoluţia lui este condiţionată, pe de o parte, de fundamentele sale economice iar, pe de altă parte, de percepţia de risc a investitorilor privind economia naţională şi piaţa financiară locală. Din această perspectivă, reducerea deficitului extern ar conduce la diminuarea presiunilor în sensul deprecierii leului, iar evoluţia deficitului extern depinde de mai mulţi factori, inclusiv de politica guvernamentală", susţine Mugur Isărescu.

Conform acestuia, preluarea integrală de către Banca Naţională a gestionării cererii agregate (pentru a diminua cererea excedentară) şi a stopării deteriorării poziţiei externe a economiei presupune utilizarea mai intensă a instrumentelor de politică monetară, ceea ce ar implica o majorare mai accentuată a ratei dobânzii. Folosirea în acest scop a unor instrumente macro-prudenţiale de restrângere a cererii prin comprimarea creditului, sugerată în scrisoarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, nu este suficientă, deoarece excedentul de cerere nu este generat de expansiunea creditului, şi, prin urmare, nu poate substitui cu eficienţă politica monetară şi cea fiscal-bugetară. În contextul dat, recurgerea de către banca centrală la o eventuală intervenţie asupra cursului de schimb în sens opus evoluţiei fundamentelor economiei, nu numai că s-ar dovedi nesustenabilă şi ar duce la pierderea inutilă de rezerve valutare, dar ar afecta şi credibilitatea băncii centrale, cu implicaţii asupra costurilor readucerii sub control a inflaţiei.

Referindu-se la politica monetară a băncilor centrale din Republica Cehă, Polonia şi Ungaria, care până în prezent au menţinut neschimbate dobânzile de referinţă sau le-au crescut marginal, guvernatorul Băncii Naţionale spune că situaţia din România diferă însă faţă de cea din ţările menţionate.

Prima diferenţă este că în statele citate rata anuală a inflaţiei se află în interiorul intervalul ţintit (în principal datorită unor politici bugetare prudente), spre deosebire de România, unde rata anuală a inflaţiei a depăşit în luna ianuarie intervalul de variaţie asociat ţintei BNR, cu riscul de a se menţine la nivel înalt. A doua diferenţă constă în faptul că în aceste state se manifestă presiuni de apreciere a monedelor naţionale, spre deosebire de România, unde, pe fondul unei creşteri semnificative a deficitului de cont curent, există presiuni de depreciere.

De asemenea, guvernatorul BNR a explicat de ce s-a făcut referire în cadrul minutei BNR la posibile riscuri la adresa echilibrelor din economie.

"De exemplu, semnalarea riscului unui deficit excesiv nu pune la îndoială încadrarea execuţiei bugetare din acest an în deficitul programat de 3% din PIB, ci are în vedere potenţiala nevoie a recurgerii la noi măsuri pentru respectarea ţintei de deficit bugetar. Menţionarea acestui risc este justificată de experienţa ultimului an, în care s-au dezbătut şi s-au adoptat măsuri de încadrare în deficitul bugetar programat. Consiliul de Administraţie nu poate face abstracţie în analizele sale de problemele existente pe agenda publică. Faptul că au fost menţionate riscuri în minutele privind dezbaterile din CA/BNR certifică analiza responsabilă, profesională şi aprofundată a problemelor complexe cu care se confruntă guvernul" spune Isărescu.

Totodată, în scrisoare se menţionează că referiri la riscurile asociate conduitei politicii fiscale se regăsesc şi în documentele de politică monetară ale altor bănci centrale, inclusiv din regiune.

În ceea ce priveşte problema ridicată de Liviu Dragnea privind tipul de indicator utilizat pentru evaluarea inflaţiei, Isărescu afirmă că, deşi este preponderent tehnică, poate genera anumite implicaţii privind politicile economice. BNR a optat pentru folosirea ratei anuale a inflaţiei, definită ca variaţie a preţurilor de consum (IPC) din luna curentă faţă de luna corespunzătoare a anului anterior. Isărescu precizează că acest indicator permite o observare continuă a inflaţiei în raport cu ţinta. O altă formă de exprimare a inflaţiei se referă la rata medie anuală, definită ca raport între indicele mediu cu bază fixă din anul curent şi indicele mediu IPC cu aceeaşi bază fixă a anului anterior.

De asemenea, Mugur Isărescu a spus că un aspect important, menţionat în scrisoarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, este legat de măsurarea excedentului de cerere (cererea excedentară) peste potenţialul economiei, adică a sursei principale a inflaţiei de fond pe care BNR o combate prin instrumentele politicii monetare.

"Indiferent de nivelul excedentului de cerere, simpla existenţă a acestuia reclamă un management macroeconomic prudent, care să se bazeze pe politici anti-ciclice. În caz contrar, având în vedere comportamentul în mod natural ciclic al sectorului privat, adăugarea la acesta a unor politici pro-ciclice din partea autorităţilor publice nu face altceva decât să adâncească dezechilibrele şi să crească probabilitatea unei ajustări forţate şi dureroase a economiei, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2009-2011. În acest context, măsurile luate de Banca Naţională a României au avut ca obiectiv minimizarea riscurilor unei eventuale ajustări forţate când ciclul economic va intra pe panta negativă. Dacă banca centrală nu ar adopta nici un fel de măsuri şi ar asista pasivă la acumularea riscurilor, în afară de faptul că ar încălca mandatul său legal, atitudinea ei ar spori riscul unei ajustări abrupte, operate de forţele pieţei, cu impact sever asupra economiei", se mai spune în scrisoare.

Comentarii

loading...