Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce conține ordonanța privind legile justiției

Ce conține ordonanța privind legile justiției

Guvernul Dăncilă a modificat, ieri, legile justiției prin ordonanță de urgență, la scurt timp după ce aceleași acte normative fuseseră schimbate de Parlament.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 15.10.2018 - 17:47

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a explicat că a ținut seama de unele din recomandările Comisiei de la Veneția dar a adăugat că nu a mers la ședința acestuia for pentru a negocia forma OUG.

Potrivit ordonanței de urgență, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procurorul şef al DNA, procurorul şef al DIICOT, adjuncţii acestora, precum şi procurorii şefi de secţii, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror. Potrivit legii în vigoare, adoptată de Parlament, vechimea minimă pentru astfel de funcții era de zece ani de zile.  Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie (DNA), procurorii trebuie să cel putin zece ani vechime în funcţia de procuror sau judecător. Legea 304, în varianta inițială solicita șase ani vechime pentru procurorii DNA. După modificarea din Parlament s-a trecut la opt ani, iar prin ordonanța adoptată ieri s-a stabilit un prag de zece ani vechime. Pe baza acestei noi prevederi, unul dintre procurorii care ar putea părăsi DNA este Alexandra Lăncrăjan, cea care se ocupă de dosarul Tel Drum, în care este anchetat Liviu Dragnea. Alexandra Lăncrăjan nu corespunde acestei cerințe, ea având doar opt ani de experiență. Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul  Parchetului General, DIICOT sau DNA rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (care tocmai a fost modificată prin ordonanță de urgență).

 

Reguli pentru sancțiuni

Procurorii numiţi în cadrul DNA  pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, cu avizul conform al secţiei de procurori a CSM, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcţiei sau dacă au primit sancțiuni disciplinarea grave. Ordonanța de urgență prevede, asemenea, o vechime de zece ani de zile pentru procurorii DIICOT, care pot fi revocați în aceleași condiții cu procorurii DNA.

 O altă noutate este faptul că ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvarşirii unei abateri disciplinare săvârşite de către procurori. Tudorel Toader a argumentat prin autoritatea pe care o are ministrul Justiţiei asupra procurorilor. „Evident, autoritatea asta ar fi pur declarativă dacă nu ai avea şi un instrument juridic pentru a interveni. (...) Am un an şi jumătate de când sunt ministru şi nu am folosit niciodată acest instrument. Îmi doresc să nici nu-l folosesc”, a precizat Toader.

Dispozițiile din legea privind organizarea judiciară, privitoare la judecarea apeluritor în complet format din trei judecători se aplică apeluritor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din doi judecători. În cauzele penale, dispoziţiile privitoare la judecarea apelurilor în complet format din trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din doi judecători.

 

Pensionări și detașări

Pensionarea anticipată a magistraţilor a fost amânată până la finalul anului 2019 pentru a evita criza de deficit de personal, a mai anunţat ministrul Justiţiei. „Am decis amânarea pensionării anticipate la 20 de ani până la finele lui 2019. Comisia de la Veneţia ar spune că ar fi o problemă dacă magistraţii s-ar pensiona la 20 de ani de muncă efectivă, am înţeles că ar fi vorba de 2.100”, a explicat ministrul.

Schimbări sunt şi în ceea ce priveşte detaşările procurorilor. Procurorul general nu va mai decide detaşările de la parchete, ci Secţia pentru Procurori a CSM. Situaţia procurorilor detaşaţi în Ministerul Public va fi analizată în urma unei ”radiografii” a sistemului, a anunţat ministrul Justiţiei.  Potrivit lui Toader, ”cei care îndeplinesc condiţia de vechime, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o conduită bună, să aibă o pregătire profesională foarte bună, acolo unde este cazul să aibă un grad profesional corespunzător, ei vor rămâne acolo unde desfăşoară activitatea”. Restul, a adăugat ministrul, ”se vor întoarce la unităţile de Parchet de unde au venit, adică la bază”.

 

Argumente pro și contra

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, ieri, că adoptarea în grabă a unor acte normative va afecta dosarele aflate în curs de soluţionare şi a făcut referire la dosarele ”foarte bine cunoscute” de pe rolul parchetelor militare care s-au instrumentat prin delegarea de personal de la mai multe parchete. Dacă delegările respective vor dispărea,”colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate”. ”Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluţionate aceste dosare”, a spus Lazăr, unul dintre dosare vizând protestul din 10 august.

Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a declarat, ieri, este bine că au dispărut „cele mai flagrante lucruri” din OUG pentru legile justiţiei, dar în acelaşi timp sunt unele prevederi care ”reclamă o aprofundare a justificărilor”. ”Nu am înţeles care era urgenţa cu fixarea pe posturi a celor care sunt acum la Parchetul Înaltei Curţi, care era urgenţa cu modificarea condiţiilor de vechime pentru accesul în funcţii”, a spus Şerban Nicolae.

În schimb, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu susține că ordonanața a venit cu soluții la observațiile Comisiei de la Veneția, iar noile prevederi privind vechimea în magistratură sunt normale, din punctul său de vedere. „Nu mi se pare normal ca la parchete de nivel înalt să lucreze persoane care nu au suficietă experiență. Peste tot e normal să lucreze oameni care au bună experiență profesională, și nu persoane care își fac ucenicia pe dosare complicate”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, cu referire la creșterea pragului de vechime pentru angajații DNA și DIICOT.

O poziție similară a avut și Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare pentru legile justiției. Acesta a susținut că modificarea care prevedere creşterea la zece ani de experienţă în profesie pentru a accede la funcţia de procuror în DNA şi DIICOT este justificată şi că este bine că nu au fost modificate prevederile privind răspunderea magistraţilor.

 

Comentarii

loading...