Curtea Constituţională a României a admis miercuri, 28 februarie, excepția de neconst. a disp. art.3, art.10, art.11 și art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013, precum și a dispozițiilor art.13 din același act normativ, în forma în vigoare.
Practic, CCR a stabilit că articolele de lege în baza cărora se eliberează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională sunt formulate prea vag, ceea ce permite abuzarea acestei metode.
Decizia a fost luată cu 8 la 1.
Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele:
f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;
Sesizarea CCR a pornit de la omul de afaceri Beniamin Rus, patronul firmei “Selina” din Oradea, care a cerut ca probleme obţinute prin interceptări pe mandate de siguranţă naţională să nu poată fi folosite în dosarele penale. CCR a respins această solicitare, însă a admis aspectele menţionate anterior.
