Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

BEC a respins alianța PLUS-USR. Culisele deciziei

BEC a respins alianța PLUS-USR. Culisele deciziei. Documentele care au aruncat în aer alianța

Biroul Electoral Central (BEC) a decis respingerea cererii de înscriere a Alianței 2020 USR-PLUS în competiția pentru alegerile europarlamentare. Cele două partide se vor adresa Înaltei Curți. USR și PLUS vor candida separat dacă nu vor avea câștig de cauză.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 07.03.2019 - 16:08

Motivul invocat de Biroul Electoral Central  este că Dan Barna și Dacian Cioloș nu ar figura ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Ambele partide afirmă că au solicitat înregistrarea preşedinţilor la Tribunalul Bucureşti, dar până acum nu au primit o decizie definitivă, iar pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianţei. Cele două formațiuni vor contesta decizia la Înalta Curte.

„Biroul Electoral Central (BEC) a decis astăzi în mod abuziv respingerea cererii de înscriere în competiţia electorală a Alianţei 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare. Pretextul BEC a fost acela că Dan Barna şi Dacian Cioloş nu ar figura ca preşedinţi ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Dan Barna a fost ales preşedinte al USR în octombrie 2017, în vreme ce Dacian Cioloş a fost ales preşedinte PLUS în februarie 2019. Ambele partide au solicitat înregistrarea preşedinţilor la Tribunalul Bucureşti, dar până acum nu au primit o decizie definitivă. Pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianţei. Este o decizie politică luată la presiunile regimului corupt instaurat de Liviu Dragnea în România”, se arată în comunicatul celor două formațiuni politice.

 

Contestație la ÎCCJ

Liderii celor două formațiuni anunţă că decizia va fi contestată la Înalta Curte. ” ”Decizia BEC nu este definitivă. Vom contesta la Înalta Curte și avem încredere că judecatorii vor îndrepta abuzul comis de BEC. Vom merge mai departe şi dacă decizia ÎCCJ va fi defavorabilă, chiar dacă USR şi PLUS vor fi nevoite să candideze separat în alegeri. Vom strânge din nou semnăturile, ne vom sprijini unii pe ceilalţi. Vom merge alături în campanie şi vom folosi toate resursele pe care le avem la dispoziţie pentru a opri regimul Dragnea-PSD”, afirmă președintele USR Dan Barna.

„Biroul Electoral Central, manevrat politic de către PSD-ALDE, ne interzice să candidăm la alegerile europarlamentare. Este o insultă la adresa electoratului și un act nedemocratic total. PSD și ALDE, împreună cu sateliții săi, distrug principiul elementar al democrației prin încălcarea dreptului de a candida și a fi ales. Vom face toate demersurile necesare și vom protesta până când acest act nedemocratic și ilegal va fi îndreptat. De la primul anunț că intrăm în politică și până astăzi suntem ținta celor mai murdare atacuri. Când au văzut că nu ne lăsăm intimidați, au trecut la manevrarea politică a instituțiilor statului”, a reacționat Dacian Cioloș, liderul PLUS.

Alianţa USR PLUS a fost anunţată în 2 februarie.

 

Cum a fost luată decizia

Cum s-a ajuns în această situație? Biroul Electoral Central (BEC) este format din 16 membri: cinci judecători aleşi prin tragere la sorţi, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi opt reprezentanţi ai partidelor din Parlamentul European. Decizia BEC a fost luată cu majoritate largă. Cei cinci judecători au votat împotriva alianţei USR-PLUS, potrivit unor surse din BEC.  Potrivit acestora, cei care au votat favorabil înscrierii alianței USR-PLUS au fost reprezentanți ai PNL, PLUS, ProRomânia și Autorității Electorale Permanente.

Conform Registrului partidelor politice aflat la Tribunalul București,  Dan Barna şi Dacian Cioloş nu figurează ca preşedinţi ai USR, respectiv PLUS. Potrivit sursei citate, președintele USR este Nicușor Dan. Chiar dacă Dan Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, modificarea nu a fost, încă, operată în Registrul partidelor politice. 23 de membri USR din diverse filiale apropiați de Nicușor Dan au contestat în instanță modul în care a fost ales președintele USR, Dan Barna, și au cerut anularea hotărârii de numire a noului lider.

Scandalul a izbucnit cu puțin înainte de Congres, când tabăra care i-a rămas fidela lui Nicușor Dan l-a acuzat public pe Dan Barna că a manipulat procedura de desemnare a delegaților la Congres pentru a-și asigura victoria. Tribunalul București i-a dar dreptate lui Dan Barna pe 20 martie 2018, dar adversarii săi au făcut apel.

 

Încurcături în acte

Potrivit Registrului partidelor, președintele PLUS este Raluca Daneș. Aceasta este unul dintre cei membri fondatori ai PLUS. AȘa cum se știe, Dacian Cioloș nu a reușit să își înregistreze propriul partid și a preluat o formațiune înregitrată de trei avocați. Membrii fondatori au fost  Daneş Raluca Florina - preşedinte, Iordache Iulia – vicepreşedinte, Iordache Adrian Alexandru - secretar general. Raluca Deneș și Adrian Iordache sunt avocați în cadrul firmei ”Iordache Partners”, potrivit informațiilor de pe site-ul acesteia.

Adrian Iordache este avocat internaţional cu interese deosebite în dreptul afacerilor, litigii comerciale şi arbitrajul internaţional, dar şi în dreptul aviaţiei. Raluca Daneș a terminat Facultatea de Drept la Cluj şi este partener senior în cadrul aceleiaşi firme, cu experienţă în consultanţă şi litigiu. În ianuarie 2019, Cioloș a fost ales președinte al PLUS, dar modificarea nu apare în Registrul partidelor politice.

Comentarii

loading...