Într-un interviu acordat cotidianul.ro, intitulat ,,Avocatul care a pus ,, PE HOLD” magistratura din România” aflăm cum CSM s-a dezis de Legislativ (Parlamentul României ) adoptând un act administrativ care a impus modul de selecție a judecătorilor. Un avocat cu experiență, cu probă scrisă luată, este împiedicat să acceadă în rândul judecătorilor din cauza unui interviu impus de o decizie administrativă a CSM.
”Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii.” A declarat avocatul Ionel Stan, care a contestat la Curtea Consituțională a României excepția de neconstituționalitate a art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004.
Urmare a admiterii acestei excepții de către Curtea Constituțională, CSM nu mai are dreptul de a emite regulamente de concurs prin care să stabilească aspectele esențiale din cadrul concursurilor pentru admiterea în magistratură și în INM, cum ar fi etapele din cadrul concursului, probele de concurs,modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a notelor obținute la fiecare probă din cadrul concursului, iar Parlamentul României trebuie să voteze o lege organică prin care să se reglementeze aceste concursuri.
Un lucru foarte grav este acela că prin intermediul proiectului Legii nr. 303/2004 emis de Ministerul Justiției – condus de Stelian Ion – și care este încă supus dezbaterii publice, se încearcă reintroducerea probei interviului în cadrul acestor concursuri, în aceleași condiții de subiectivitate și lipsă totală de transparență ca și în anii trecuți, deoarece nu există criterii obiective de examinare, iar candidații respinși nu cunosc motivele respingerii. Singura diferență inclusă în noul proiect de lege este aceea că proba interviului poate fi contestată, dar contestația este doar formală deoarece comisia de soluționare a contestațiilor audiază interviul și va lua o decizie doar în temeiul acelei audieri. Cu alte cuvinte, rezolvarea problemei subiectivității și lipsei de transparență este doar pentru a salva aparențele sau în termeni populari „de ochii lumii”.
Proba interviului, în condițiile vechii și noii reglementări, este o probă pur subiectivă
Ionel Stan: ,,Proba interviului, în condițiile vechii și noii reglementări, este o probă pur subiectivă și lipsită de orice fel de transparență, lăsând loc arbitrarului și aprecierilor lipsite de orice obiectivitate. Vă dau exemplu câteva criterii prin care se examinează candidații, așa cum sunt ele prevăzute în acest proiect de lege: analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; motivația de a accede în profesia de magistrat; existența aptitudinilor de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză; înțelegerea realității sociale.
Cum pot fi notate în mod obiectiv aceste criterii de examinare și cine poate să garanteze că admiterea sau respingerea candidaților se va face în mod corect.
Prin urmare, admiterea sau respingerea candidaților se va face în temeiul „ochilor frumoși” și se poate ține, astfel, cont la luarea deciziei de admitere de criterii cu totul subiective, de exemplu: aspect fizic plăcut, nepotisme, relații personale sau eventuale fapte de corupție (luare sau dare de mită, trafic de influență, etc.).
Probele juridice scrise, grile și spețe, reprezintă o modalitate obiectivă de selecție și sunt mai mult decât suficiente pentru a clasifica toți candidaţii în funcţie de performanţele lor reale şi care contează, de fapt, pentru cariera de magistrat. Pentru un magistrat judecător nu este relevant dacă acesta are capacitatea de a analiza sau interpreta bine texte literare sau filosofice, proverbe sau maxime celebre, așa cum s-a procedat la concursurile din anii trecuți și cum se va proceda și la următoarele concursuri în cadrul acestei probe a interviului.
Judecătorul trebuie să interpreteze corect și să aplice legea, deci va pronunța soluția sa în baza unui raționament juridic și în baza probelor din dosar, respectând principiile obiectivității, independenței și imparțialității. Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii. Acestea sunt cele mai mari calități pe care trebuie să le dețină un magistrat.
Dacă această situație va mai continua și în viitor, iar judecătorii și procurorii din România vor continua să fie selectați în aceleași condiții subiective și lipsite de orice fel de transparență (obscure) prin intermediul acestei probe a interviului, în opinia mea, dezastrul în justiție va fi inevitabil deoarece este posibil ca acești magistrați să ajungă să pronunțe hotărâri neconforme cu legea, iar oamenii își vor pierde încrederea în sistemul justiției, ceea ce poate conduce la colapsul ei.”
Citește tot interviul aici.
