Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Arestări și condamnări din ordinul Comisiei Europene

Într-un raport oficial din 18 iulie 2012, Comisia Europeană a transmis României că este „necesar” să apară „condamnări definitive” la „nivel înalt”

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 20.03.2018 - 22:22

Înainte ca România să adere pe 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a apreciat că Bucureștiul trebuie să facă „progrese” legate de reforma sistemului judiciar, combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate. Din acest motiv, Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) prin care România să fie verificată periodic dacă încearcă să rezolve problemele semnalate de Bruxelles. În acest sens, în decembrie 2016, Comisia Europeană a stabilit un număr de patru „obiective de referință” pentru România: reforma sistemului judiciar, integritatea, combaterea corupției la nivel înalt, precum și prevenirea și combaterea corupției din sectorul public. După care, începând cu 2007, Comisia Europeană a publicat în fiecare an cel puțin câte un raport oficial, document în care sunt prezentate stadiul îndeplinirii de către România a celor patru obiective și în care Comisia Europeană oferă o listă cu măsuri pe care România trebuie să le implementeze pentru eliminarea MCV-ului, scrie evz.ro


Evaluările Comisiei Europene sunt date publicității sub numele de „Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”. Fiecare asemenea Raport este însoțit de un al doilea document: un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”, denumit oficial „Raport tehnic de însoțire”.

Urgent, la pârnaie

Una din recomandările pe care Comisia Europeană le-a făcut în fiecare an României a fost „accelerarea proceselor” de corupție la nivel înalt pentru „evitarea împlinirii termenelor de prescripție” a faptelor. Comisia Europeană a semnalat că, din 2007, în România, „cazurile de corupție la nivel înalt au suferit întârzieri semnificative în instanță” și că „la începutul anului 2011, mai multe cazuri de corupție la nivel înalt au fost pierdute sau parțial pierdute ca urmare a împlinirii termenului de prescripție”. Astfel, Comisia Europeană a cerut României ca marile procese de corupție să fie urgentate astfel încât să se ajungă la o decizie finală a instanței, fie achitare, fie condamnare.

 

EVZ a descoperit că în Raportul tehnic oficial care a însoțit Raportul MCV din 18 iulie 2012, Comisia Europeană spune că în România este „necesar” să existe „condamnări definitive” în „cazurile de corupție la nivel înalt”.

Nu există progrese fără deținuți!

Raportul tehnic al Comisiei Europene, din 18 iulie 2012, conține 50 de pagini și analizează dacă România a îndeplinit cele patru obiective de referință. Potrivit documentului oficial în limba română, tradus de Comisia Europeană, la pagina nr. 27 începe evaluarea „Obiectivului de referință numărul 3: „Valorificarea progreselor deja înregistrare, continuarea efectuării de anchete profesioniste și imparțiale privind acuzațiile de corupție la nivel înalt”.

„A doua componentă a combaterii corupției monitorizată în cadrul MCV este reprezentată de corupția la nivel înalt. La momentul aderării, cantitatea și calitatea anchetelor imparțiale privind sesizările de corupție la nivel înalt erau în creștere și se realizau în continuare progrese în lupta împotriva corupției, în special sub forma actelor de acuzare. Cu toate acestea, s-a constatat că nicio condamnare definitivă nu a rezultat încă din aceste cazuri și s-a considerat că erau necesare acte de acuzare, procese, condamnări definitive și sentințe disuasive suplimentare în cazurile la nivel înalt pentru a asigura durabilitatea și ireversibilitatea progreselor recente”, scrie în Raportul tehnic.


Lista celor 9 „vedete” din vizorul lui Catherine Day, la Antena 3

La trei luni distanță de la Raportul în care Comisia Europeană cere condamnări definitive în România, secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, a trimis o scrisoare Guvernului USL condus de premierul Victor Ponta. În această scrisoare oficială, publicată de Antena 3, Catherine Day spune României că oficialii Comisiei Europene vor efectua o vizită tehnică la București în perioada 7-9 noiembrie, pentru a monitoriza progresele României în îndeplinirea recomandărilor din MCV, și că are nevoie de anumite informații. Catherine Day scrie că ar fi „recunoscătoare” dacă autoritățile române i-ar putea răspunde la un număr de 21 de întrebări punctuale.

Una din întrebări este legată de procesele unor foști miniștri anchetați pentru corupție.

„Descrieți pe scurt situația actuală și prezentați următorii pași procedurali pe care procuratura este așteptată să îi facă în cazurile de corupție la nivel înalt care se află în judecată și în care sunt implicați următorii inculpați: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Alexandru Chiuariu”, este întrebarea numărul 20 a lui Catherine Day.

 

 

 

Pe ce s-au bazat?

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, ieri, că, fie Guvernul Dăncilă, fie ministrul Justiției, Tudorel Toader, vor transmite Comisiei Europene o scrisoare pentru a clarifica documentul lui Catherine Day. „Ce a stat la baza întocmirii acestei liste, care sunt informaţiile pe care s-au bazat şi de ce s-a făcut această solicitare (...) se poate considera că de fapt aia a fost o imixtiune brutală în actul de justiţie din România. Şi se poate spune chiar că de fapt era o inducere a unei direcţii ca acele persoane neapărat să fie condamnate”, a spus Dragnea.

A fost de capul ei?

Europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE) a declarat ieri, pentru EVZ, că pregătește și ea, împreună cu europarlamentarul independent Mircea Diaconu, o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, în care solicit să li se comunice dacă Catherine Day a avut permisiunea Comisiei Europene pentru redactarea scrisorii și solicitarea respectivelor informații. „Este o depășire categorică a cadrului legal în care Comisia Europeană acționează în implementarea MCV. Solicitarea de date privind cauze penale aflate în instanță constituie o imixtiune gravă în administrarea justiției. Putem considera că solicitarea a fost un element de presiune asupra Justiției, un lucru absolut inacceptabil”, a comentat Nicolai pentru EVZ.


Un alt fel de român

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a declarat, ieri, pentru EVZ, că din punctul său de vedere Comisia Europeană nu poate fi acuzată că ar fi fost interesată de condamnarea anumitor persoane.

„Întrebarea lor și preocuparea lor nu era în sensul condamnării cuiva. Cheia în care trebuie citită întrebarea este următoarea: România a fost acuzată foarte multă vreme că în cazurile de corupție la nivel înalt nu se dau soluții, indiferent dacă sunt de condamnare sau de achitare, că procesele erau blocate, că magistrații nu aveau curajul să se apropie de criminalitatea gulerelor albe. Ei doreau să știe că mecanismul este funcțional și nu sunt blocate, că există cursivitate în proceduri”, a spus Buda pentru EVZ.

Gigi Becali, condamnat la ordin

George Becali a spus, într-un comentariu legat de scrisoarea de la Bruxelles, că a fost „ordin din afară” ca el să fie condamnat. „Un domn judecător de la ÎCCJ, îl cheamă Gheorghe Florea, care m-a achitat în completul de trei judecători, acum este avocat, și-a dat demisia și s-a pensionat. L-a întrebat avocatul meu: „De ce v-ați pensionat, când puteați să mai stați?”. Și i-a spus: Domn’e, nu mai puteam să stau într-o justiție comandată, o să vedeți că Gheorghe Becali va fi condamnat în toate trei dosarele”. „Păi cum așa?” „Pentru că așa trebuie”. (...) I-a spus-o avocatului meu clar. A spus că de afară, e ordin din afară să fiu condamnat”, a spus acesta la Antena 3.

Adrian Năstase: „Bănuiam!”


Adrian Năstase a declarat și el că s-au adeverit anumite „bănuieli” legate de justiția din România. „Până acum erau doar bănuieli, acum au apărut și dovezi, cum au apărut dovezi și pe plan intern despre felul în care se realizează justiția cu obiective politice. Din păcate, acești ani în care Traian Băsescu conducea România și avea complici la Bruxelles pentru diferite interese a dus la decapitarea clasei politice”, a declarat Adrian Năstase.

Lotul „Catherine Day”: 40 de ani de închisoare Toate persoanele amintite în scrisoarea lui Catherine Day au fost ulterior condamnate definitiv:

23 februarie 2013: Decebal Traian Remeș, fost ministru al Agriculturii - condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Caltaboşul”.

22 aprilie 2013: Cătălin Voicu, fost senator PSD - condamnat la şapte ani închisoare cu executare.

20 mai 2013: George Becali, fost deputat și europarlamentar, patronul clubului de fotbal Steaua București, trei ani de închisoare.

7 iunie 2013: Ion Dumitru, fost deputat PSD și șef Romsilva, trei ani de închisoare cu suspendare.

6 ianuarie 2014: Adrian Năstase, fost premier, patru ani închisoare.

24 ianuarie 2014: Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției și senator, trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare

4 martie 2014: George Copos, fost ministru, senator și acționar al echipei de fotbal FC Rapid, trei ani şi opt luni de închisoare.

8 august 2014: Dan Voiculescu, fost senator și fondator al trustului Intact, zece ani de închisoare cu executare .

2 martie 2015: Șerban Brădișteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, un an de închisoare cu suspendare

Comentarii

loading...