Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Angajații Parlamentului primesc spor de condiții vătămătoare

Angajații din serviciile Camerei Deputaților și Senatului beneficiază de un spor de condiții vătămătoare de 15%, care ajunge până la 3.000 lei pentru cea mai înaltă funcție, cea de secretar general.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 30.04.2019 - 10:08

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, și cel al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au indemnizaţii brute lunare de 23.920 lei, potrivit listelor cu indemnizațiile demnitarilor și salariile de bază aferente funcțiilor din serviciile Parlamentului. Vicepreşedinţii Camerei și Senatului primesc 22.256 lei; secretarii şi chestorii – 21.840 lei, iar liderii grupurilor parlamentare – 20.800 lei. Preşedinţii comisiilor permanente au o indemnizaţie brută lunară de 20.176 lei, iar deputaţii și senatorii fără funcții – 18.720 lei.

În timp ce parlamentarii încasează indemnizații consistente, angajații își rotunjesc veniturile prin primirea unor sporuri. Potrivit documentului ce vizează veniturile angajaților, pentru funcţiile din serviciile Camerei Deputaților și Senatului se aplică la salariul de bază un spor de condiţii vătămătoare de până la 15%. De acest spor beneficiază toți angajații Parlamentului, în timp ce alte sporuri, cum ar fi cele pentru doctorat sau pentru persoanele cu handicap, sunt încasate doar de către cei care au astfel de drepturi.

 

Sporuri consistente

Cei doi secretari generali (Silvia Mihalcea la Camera Deputaților și Izabela Chencian la Senat) au un salariu de bază de 20.194 lei şi un spor de condiţii vătămătoare de 3.030 lei. O creștere semnificativă s-a produs în ultimii ani. În septembrie 2017, secretarul general al Camerei Deputaților avea un salariu de 17.900 lei și un spor de 1.155 lei. Creșterea spectaculoasă are două explicații. Pe de o parte, Legea salarizării prevede atât creșterea salariilor, cât și creșterea sporurilor. Pe de altă parte, a fost schimbată baza de calcul a sporurilor. În septembrie, sporul de 10% era calculat la o bază de calcul de 11.549 de lei, dintr-un salariu de 17.900 de lei. Acum, procentul de 15% se raportează la întreg salariul de 20.194 de lei. Secretarii generali adjuncți au un salariu de 19.010 lei și un spor de 2.852 lei la Camera Deputaților și de 1.648 lei la Senat.

Șefii de departament au un salariu de bază de 15.433 lei, plus sporul de condiţii vătămătoare de 2.315 lei. Directorii au salarii între 13.398 și 13.720 lei, în timp ce sporurile variază între 1.993 și 2.058 lei. În cazul directorilor adjuncți, vorbim despre 12.714 lei salariu de bază, în timp ce sporurile sunt de 1.907 lei.

Consilierii parlamentari au un salariu de bază între 6.822 lei şi 10.368 lei, cu sporul de condiţii vătămătoare între 986 lei şi 1.555 lei. De asemenea, experţii parlamentari au salarii de bază între 6.156 lei şi 8.295 lei, plus sporul de condiţii vătămătoare de 15%. Munca unui operator de xerox este răsplătită cu 4.014 lei și un spor de 520 lei.

Un muncitor necalificat are între 3.098 și 4.194 lei, în timp ce sporul variază între 399 lei și 554 lei. Ospătarii și bucătarii au 4.168 lei salariu și 551 lei spor pentru condiții vătămătoare. Un barman ajunge la 4.993 lei, iar sporul este de 716 lei. Leafa unui șofer variază între 3.795 și 4.851 lei, iar sporul – între 521 și 694 lei. Mecanicii pot câștiga între 4.257 și 4.947 lei, cu sporuri între 552 și 590 lei. Leafa unui liftier variază între 3.392 și 3.597 lei la care se adaugă un spor între 416 și 444 lei.

 

Factori nocivi și suprasolicitare nervoasă

Acordarea salariilor și a sporurilor este reglementată de Legea salarizării (153/2017), aprobată în vara anului 2017 de Parlament. Prin această lege, toate salariile sunt corelate cu salariul minim pe economie. În acest fel, ori de câte ori crește salariul minim pe economie, cresc și salariile din Parlament. Atunci când cresc salariile de bază, crește și sporul pentru condiții vătămătoare, care reprezintă 15% din salariul de bază. Legea salarizării prevede că sporurile nu pot depăși 30% din salariul de bază.

În decembrie 2017, premierul Mihai Tudose a aprobat o hotărâre de guvern în acest sens (HG 917/2017), prin care lăsa la mâna fiecărei instituții să-și stabilească sporurile. Astfel, în Parlament sporurile au crescut de la 10% în septembrie la 15%, schimbându-se și baza de calcul.

Potrivit Regulamentului aprobat de conducerea Camerei Deputaților, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare se acordă în condițiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare și/sau de expertizare a locurilor de muncă, se constată îndeplinirea a cel puțin unuia dintre criteriile stabilite prin regulament. Este vorba de: înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective; înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă; riscul de îmbolnăvire și accidentare determinat de depășiri ale noxelor profesionale, fizice, chimice, fizico-chimice, biologice, suprasolicitarea unor funcții și sisteme ale organismului. Dacă acest text este de ordin general, un alt articol menționează explicit de ce s-a decis acordarea unui spor de 15%.

„Pentru activitatea desfășurată, conform raportului de serviciu, se acordă tuturor funcționarilor publici parlamentari din serviciile Camerei Deputaților sporul de până la 15% din salariul de bază, având în vedere existența următorilor factori de risc: a) existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului;  b) intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;  c) durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi; d) existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare“, se menționează în document.   

 

Comentarii

loading...