PSD și ALDE au o majoritate la limită atât în Senat, cât și în Camera Deputaților și apelează, în momentele-cheie, la UDMR. La rândul lor, liderii Uniunii mimează nemulțumirea față de colaborarea cu PSD atunci când se apropie un moment important (moțiune de cenzură, vot final pe o lege din domeniul justiției). De fiecare dată obțin modificări legislative aprobate în viteză, fără o dezbatere publică, necesară atunci când este vorba de subiecte atât de sensibile.
Astfel, potrivit Codului Administrativ votat, recent, de Parlament, în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autoritățile locale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii minorității naționale respective. După acest articol, s-a introdus un amendament potrivit căruia autoritățile locale, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, organelor de conducere, pot decide asigurarea folosirii limbii materne în unitățile administrativ-
teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%. Cu alte cuvinte, în premieră, consiliile locale sau județene pot decide să asigure folosirea limbii materne și atunci când ponderea este mai mică de 20%.
Unde s-ar putea vorbi limba maghiară
15 județe din România au pe teritoriul lor cetățeni din minoritatea maghiară. În Harghita (85,21%) și Covasna (73,74%) maghiarii sunt majoritari, în Mureș (38,09%), Satu Mare (34,65%), Bihor (25,27%) sau Sălaj (23,35%) maghiarii depășesc pragul de 20%. Aici se aplică automat dreptul de folosire a limbii materne, care era prevăzut și de legislația anterioară. Însă, există alte nouă județe unde maghiarii sunt sub 20%, unde s-a deschis ușa pentru astfel de drepturi – Cluj, Arad, Brașov, Maramureș, Timiș, Bistrița-Năsăud, Alba, Hunedoara și Sibiu.
Acest articol a fost introdus înainte ca Parlamentul să discute moțiunea de cenzură depusă de PNL, pe 27 iunie. După ce Codul Administrativ a fost modificat, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii formațiunii nu vor vota moțiunea de cenzură.
În paralel, Comisia de administrație a Senatului a modificat Legea privind organizarea administrativă a teritoriului României. Proiectul inițial era unul de natură tehnică, fără niciun fel de legătură cu drepturile minorităților. Însă, Comisia de administrație a votat un amendament depus de șeful senatorilor UDMR, Cseke Attila. ”Se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorităților naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și afectarea drepturilor și libertăților acestora decurgând din Constituție, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte”, menționează amendamentul. Proiectul a fost votat de Senat în data de 5 iulie, fiind trimis președintelui Klaus Iohannis la promulgare.
Ordonanță cu dedicație
Pe de altă parte, Ministerul Educației a pregătit un proiect de ordonanță de urgență prin care se facilitează înființarea liceului maghiar din Târgu Mureș. Legea educației prevede un proces complicat pentru înființarea unui liceu – vot în consiliul local, avizul inspectoratului școlar, avizul ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), iar în final ministrul semnează ordinul. În schimb, ordonanța pregătită de Ministerul Educației dă posibilitatea consiliului local să înființeze mai întâi liceul, urmând ca în termen de cel mult un an să aibă loc un proces de evaluare externă ”în vederea asigurării calității educației”.
Practic, prevederile din text se potrivesc ca o mănușă situației liceului din Târgu Mureș, PSD încercând să grăbească plata unei datorii mai vechi față de UDMR. Tribunalul Mureş a decis că înfiinţarea liceului, în 2014, nu a fost legală. Motivul: înfiinţarea nu fusese decisă de Ministerul Educaţiei Naţionale, ci la nivel local. Modul în care a fost înființată unitatea de învățământ este anchetat și de DNA.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (PSD), a declarat, în septembrie 2017, că l-a asigurat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, că situaţia de la Liceul Catolic din Târgu Mureş va fi rezolvată, printr-o hotărâre de guvern sau lege, pentru anul şcolar viitor, iar în schimb acesta a promis afirmarea susţinerii din partea maghiară a candidaturii României la OECD.
În decembrie 2017, într-un moment în care PSD avea nevoie de voturile Uniunii pentru legile justiției, Parlamentul a votat un proiect de lege depus de UDMR care prevedea înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară. Liberalii au contestat legea la Curtea Constituțională (CCR), explicând că nu se opun dreptului de a învăța în limba maternă, dar atrăgând atenția că instanțele au respins înființarea liceului. În martie, CCR a declarat legea neconstituțio-
nală, motiv pentru care Guvernul a trecut la pregătirea unei ordonanțe de urgență.
Ofensivă și în afara Parlamentului
Ofensiva UDMR nu se rezumă la Parlament. UDMR a demarat o campanie de strângere de fonduri în semn de solidaritate cu primarii sancționați în justiție pentru arborarea steagului secuiesc. În plus, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a calificat drept ”scandaloasă” decizia definitivă prin care Înalta Curte i-a condamnat la cinci ani de închisoare pe extremiştii Szocs Zoltan şi Beke Istvan.
PSD închide ochii la declarațiile lui Viktor Orban
Dependența PSD de voturile UDMR poate explica și faptul că liderii social-democrați nu au ripostat după declarațiile belicoase ale premierului maghiar Viktor Orban. În trecut, PSD taxa ieșirile acestuia, dar acum strategia nu s-a mai repetat. UDMR este, practic, într-o relație strânsă cu Orban, guvernul maghiar finanțând generos partidul condus de Kelemen Hunor. Premierul ungar Viktor Orban a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, judeţul Harghita, că România a intrat acum 100 de ani în epoca modernă, dar pentru maghiari asta nu reprezintă “un moment festiv” şi că de 100 de ani România nu ştie ce să facă în privinţa celor 1,5 milioane de maghiari, iar Bucureştiul susţine că Ţinutul Secuiesc nici nu există.
