Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul dominat de PSD și ALDE a luat numeroase decizii controversate

Analiză ”România liberă”. 2017, anul premierelor în politica românească

Pentru prima dată sute de mii de oameni au iesit în stradă împotriva unui guvern proaspăt instalat. În premieră, PSD și-a debarcat un premier prin moțiune de cenzură, a brevetat noțiunea de ”stat paralel” și i-a determinat pe magistrați să iasă în stradă.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 28.12.2017 - 17:18

Premierul Sorin Grindeanu s-a instalat la Palatul  Victoria pe 4 ianuarie 2017, ca șef oficial al unui guvern PSD-ALDE.  Președintele PSD, Liviu Dragnea, și-ar fi dorit postul de premier, dar nu l-a putut ocupa, fiind condamnat cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012. Pe 31 ianuarie, în jurului orei 24.00, ministrul Justiției, Tudorel Toader,  a anunțat, după o ședință de guvern, că a fost aprobată ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal. Unul dintre articole prevedea dezincriminarea abuzului în serviciu, dacă prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei. Or, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, într-un al doilea dosar, prejudiciul fiind de 108.000 de lei.

 Decizia Guvernului Grindeanu  a scos în stradă sute de mii de manifestanți, în ciuda viscolului și a temperaturii scăzute, fapt fără precedent după 1989. Cele mai mari mitinguri au avut loc în București dar mișcarea s-a extins și în restul țării,  inclusiv în orașele mici, cu electorat de stânga. În cele din urmă, pe 5 februarie, Guvernul Grindeanu a anulat ordonanța 13. Florin Iordache și-a dat demisia din postul de ministru al Justiției.

 

Debarcarea lui Grindeanu

 Pe parcursul lunilor următoare, relația dintre Dragnea și Grindeanu a devenit tensionată după ce premierul a evitat să mai execute comenzile liderului PSD. Tensiunea s-a adâncit după ce atât premierul Sorin Grindeanu, cât și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, au refuzat să își asume legea salarizării bugetarilor, dorită de Liviu Dragnea.

La inițiativa lui Liviu Dragnea, Comitetul Executiv Națioanl al PSD i-a retras sprijinul politic lui Grindeanu, pe baza unui raport de evaluare întocmit de Darius Vâlcov. În document se susținea că doar 50 de măsuri din 393 din programul de guvernare au fost realizate în totalitate. Sorin Grindeanu a refuzat să-și dea demisia, fiind sprijinit de Victor Ponta, care a devenit secretar general al Guvernului. PSD a depus o moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern, care a fost aprobată cu 241 de voturi pentru și zece împotrivă. Astfel, Sorin Grindeanu a fost demis din funcția de prim-ministru. După câteva luni, Grindeanu s-a împăcat cu Dragnea, fostul premier fiind numit președinte al ANCOM.

 

 Relația Dragnea-Tudose

După debarcarea lui Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea l-a propus premier pe Mihai Tudose, fost ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu, acceptat de președintele Iohannis. Mihai Tudose a încercat, și el,  să se detașeze de Liviu Dragnea. El a invocat problemele cu legea pe care le aveau două dintre subordonatele sale din Guvern -  Sevil Shhaideh (Dezvoltare) și Rovana Plumb (Muncă) – reușind să scape de cele două, percepute drept pro-Dragnea.

O altă acţiune politică a PSD în 2017, care cu greu şi-ar putea găsi un precedent în istoria post-decembristă, constă în structurarea unui concept de construcţie ideologică numit „statul paralel”. Astfel, Comitetul Executiv Naţional al PSD a adoptat, în noiembrie, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie prin care este constatată existenţa unui ”stat paralel şi ilegitim”, care încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte.

În 2017, majoritateaPSD-ALDE a refuzat toate cererile de ridicare a imunității trimise de procurori la Parlament. Au fost salvați rând pe rând Eugen Bejinariu (PSD), acuzat de abuz în serviciu în dosarul Microsoft, Rovana Plumb (PSD), acuzată de abuz în serviciu în dosarul ”Belina” și Viorel Ilie (ALDE), acuzat de trucarea unor concursuri.

 

 

 

Nou atac la legile justiției 

Spre finalul anului, parlamentarii PSD și ALDE au înființat o Comisie specială pentru legile Justiției, condusă de același Florin Iordache, fost ministru al Justiției în momentul emiterii ordonanței 13. Și acum, strategia PSD a provocat manifestații de protest, însă la scară mai redusă, cu participarea câtorva mii de persoane, în fața Palatului Parlamentului din București, dar și în marile orașe. În premieră, demersul PSD a provocat și proteste ale magistraților din mai multe orașe ale țării.

Parlamentarii PSD, ALDE și UDMR  au modificat Regulamentul Camerei Deputațiilor, restrângând posibilitatea susținerii amendamentelor la dezbaterile din plen. În cele din urmă, PSD, ALDE și UDMR au modificat trei legi ale justiției (statutul magistraților, legea de organizare judiciară și legea CSM). Printre altele ei au decis că procurorii ierarhic superior pot informa soluțiile și dacă sunt ”netemeinice”. Până acum, șefii puteau să infirme doar soluțiile nelegale. Parlamentarii au decis înființarea unei secții speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de procurori și judecători.

Cele mai ample controverse le-au generat amendamentele depuse de parlamentarii PSD și ALDE la Codul Penal, care vor fi votate în ianuarie. Printre acestea se numără dreptul inculpaților de a participa la audierea martorilor, distrugerea datelor care privesc alte infracțiuni sau aplicarea arestării preventive doar în cazul infracțiunilor comise cu violență,  excluzându-i pe cei acuzați de corupție.

 

 Incertitudini privind creșterea salariilor

Aprobată de Parlament în luna iunie, legea salarizării unitare s-a dovedit doar o ofertă pe hârtie. Proiectul prevedea creșteri salariale de 25% pentru bugetari, însă, acestea au fost, practic, anulate prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, prin ordonanța de modificare a CoduluI Fiscal. Potrivit calculelor făcute de sindicate, creșterea medie netă va fi în jur de 4%.  Din acest motiv, aprobarea Codului Fiscal a provocat manifestații de protest ale sindicatelor din sectorul bugetar, apropiate în mod tradițional de PSD.

În sectorul privat situația este și mai complicată: patronii trebuie să majoreze salariul brut al angajaților pentru ca aceștia să încaseze același salariu net.  Practic, singurii care au primit salarii majorate în mod consistent sunt parlamentarii, primarii și angajații acestora.

 

Schimbări în Opoziție

Principalele partide din Opoziție, PNL și USR;  și-au schimbat, în 2017, președinții.

În cazul PNL, schimbarea a venit după ce partidul a luat doar 20% la alegerile parlamentare din 2016, rezultat considerat un eșec. Alina Gorghiu s-a retras din fruntea PNL iar deputatul Raluca Turcan a devenit președinte interimar. Ulterior, Congresul PNL l-a ales președinte pe Ludovic Orban în dauna europarlamentarului Cristian Bușoi.

În cazul USR, schimbarea s-a produs după ce partidul a obținut un rezultat bun în alegeri – 8,87% din voturi, devenind a treia forță parlamentară. În iunie, Nicușor Dan a demisionat din fruntea USR, nemulțumit de dorința unor lideri de a-l aduce în partid pe fostul premier Dacian Cioloș, dar și pe fondul divergențelor privind atitudinea față de familia tradițională. USR a convocat un nou congres unde a Dan Barna a fost ales președinte.

 

Comentarii