10.6 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
Acasă Blog Pagina 7

Revolut lansează, în premieră globală, în România, refinanțarea creditelor

Revolut, banca digitală cu 3,5 milioane de clienți retail în România și peste 40 de milioane de clienți la nivel global, a anunțat astăzi lansarea ofertei sale de refinanțare a creditelor, în premieră globală, pe piața din România. Primii clienți români ai Revolut Bank au fost invitați deja de banca digitală să aplice pentru creditul de nevoi personale negarantat cu refinanțare. Produsele de creditare sunt oferite de Revolut Bank, entitate licențiată în Lituania care derulează operațiuni bancare în Spațiul Economic European (SEE).

Pentru a marca depășirea pragului de 1,3 miliarde de lei credite aprobate, Revolut vine cu o nouă ofertă, după ce în august 2022 a lansat creditul de consum pe piața locală. Cu noua funcționalitate de refinanțare, clienții Revolut vor avea posibilitatea de a-și gestiona mai eficient bugetul lunar prin consolidarea creditelor existente într-o singura facilitate.
Clienții pot opta pentru refinanțarea uneia sau mai multor facilități de creditare acordate în lei de către alte bănci din România sau de către Revolut. Pot fi refinanțate atât alte credite de nevoi personale, cât și carduri de credit sau facilități de descoperit de cont (overdraft). În plus, clienții au varianta de a solicita o sumă suplimentară de bani. Ca și în cazul creditului de nevoi personale, valoarea maximă pe care o poate avea un credit de refinanțare acordat de Revolut este de 200.000 lei”, a declarat Cristian Voinea, Senior Product Manager Credite la Revolut.

  Solicitarea de refinanțare se face direct din aplicație, pe un flux simplu, fără birocrație și bătăi de cap. Informațiile privind facilitățile de creditare eligibile pentru refinanțare sunt extrase automat din surse oficiale și prezentate clientului în vederea  selectării creditelor pe care dorește să le refinanțeze, oferindu-i acestuia posibilitatea de a vedea, în timp real, potențialul impact al refinanțării în totalul de plată lunar.  

„Obiectivul nostru este acela de a deveni aplicația financiară globală care pune la dispoziția clienților, într-un singur loc, tot ceea ce le trebuie pentru a-și gestiona bugetul personal. În România, această ambiție se traduce prin ecosistemul de produse și servicii financiare și de lifestyle, accesibile la câteva click-uri distanță, cu beneficii relevante și costuri transparente.

Următorul pas în strategia noastră este acela de a deveni contul bancar principal al clienților români, iar lansarea creditului de nevoi personale cu refinanțare ne duce mai aproape de această țintă. Suntem bucuroși să fim prima piață unde lansăm acest produs și astfel să aducem o experiență de banking diferită, ce se bucură de aprecierea milioanelor de clienți pe plan local”, a declarat Gabriela Simion, Director General al sucursalei Revolut Bank din România.

Descrierea produsului

Suma maximă acordată 200.000 lei;

Rata dobânzii este fixă pe toată perioada de creditare. În funcție de profilul clientului și suma solicitată, dobânda poate varia între 6,99% și 15,99%. Un exemplu de calcul reprezentativ: pentru un credit de refinanțare Revolut, un client care împrumută 35.000 lei pe un termen de 60 de luni, cu o dobândă anuală fixă de 8,29%, va avea un total de plată de 42.872,48 lei, iar suma de plată lunară va fi de 714,54 lei. Dobânda anuală efectivă (DAE) este 8,62%. Clientul va fi supus unei verificări de credit;

Perioada de rambursare este de cel mult 60 de luni;

Aprobarea și gestionarea creditului se face 100% online;

Se poate refinanța orice tip de credit negarantat acordat de o bancă din România – credit de nevoi personale, card de credit, descoperit de cont (overdraft);

Se pot refinanța doar credite acordate în lei;

Solicitarea se poate face în aplicație, din secțiunea Credite/ Credit de refinanțare și se poate realiza de oriunde, oricând, ;

Suma suplimentară este disponibilă imediat în contul clientului.

Cu peste 3,5 milioane de clienți persoane fizice, România este una dintre piețele unde Revolut Bank oferă produse de creditare prin intermediul entității bancare înregistrate în Europa: Franța, Germania, Irlanda, Lituania, Polonia, Spania.
Din 2018, Revolut a obținut licența bancară pentru a opera în UE, emisă de Banca Lituaniei și Banca Centrală Europeană (BCE). Ulterior, compania a depus eforturi pentru a pașaporta această licență în cât mai multe piețe din UE, ajungând, în prezent, la 35 de piețe din Spațiul Economic European (SEE), unde are peste 25 milioane de clienți (retail și business). De la 1 ianuarie 2024, Revolut Bank UAB a devenit entitate bancară semnificativă în zona euro, sub supravegherea Băncii Centrale Europene (ECB).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Remus Pricopie: “Dacă medicul Cîrstoiu nu are șanse, de ce se depune un efort atât de mare să fie discreditat?”

0

“Dacă medicul Cîrstoiu nu are șanse să câștige alegerile, de ce se depune un efort atât de mare să fie discreditat si, eventual, eliminat din cursă, chiar înainte ca aceasta să înceapă?”, se întreabă rectorul SNSPA, Remus Pricopie, referindu-se la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei.

Într-un interviul acordat site-ului Aktual24, Remus Pricopie se referă la șansele candidatului Cătălin Cîrstoiu. Conform unor sondaje, deși abia lansat în politică, medicul Cîrstoiu a reușit să ajungă la o intentie de vot de 23 la sută, pe măsură ce Nicusor Dan si Cristian Popescu Piedone au scăzut în intențiile de vot. “Cum să scoți din cursă un candidat cu șanse să câștige alegerile? Explicația poate fi următoarea: scoaterea medicului Cîrstoiu din cursă este avuta în vedere de unii tocmai pentru ca are șanse să câștige. Strică jocurile unora”, estimează rectorul SNSPA.

Remus Pricopie consideră că eforturile de a-l scoate din cursă pe candidatul Cîrstoiu vin din partea USR și PUSL, dar, poate, și din partea unor grupuri din interiorul PSD și PNL.

Din partea lui Cătălin Cîrstoiu se așteaptă să prezinte răspunsuri, în cursul zilei de 17 aprilie, cu privire la acuzațiile de incompatibilitate care i se aduc. Cătălin Cîrstoiu anunțase că, în ciuda acestor acuzații, nu are intenția să se retragă din cursa pentru Primăria Capitalei.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Klaus Iohannis a promulgat legea privind jocurile de noroc

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, se arată într-un comunicat al administrației prezidențiale.

Potrivit legii, spaţiul comercial în care operatorul exploatează jocuri de noroc, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slotmachine, trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori. Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus.

Actul normativ are ca obiect de reglementare instituirea unor niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, interzicerea băuturilor alcoolice în locaţii, înfiinţarea unui registru al companiilor şi sediilor, precum şi majorarea garanţiilor depuse de companii, obligaţia operatorilor de a avea sediul social în România.

De asemenea, actul normativ prevede că statul poate acorda licenţe doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.

Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare a lunii următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanţată din venituri proprii.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul în care este implicat Vlad Pascu

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a amânat, miercuri, pentru data de 24 aprilie, soluţionarea propunerii Inspecţiei Judiciare de suspendare din funcţie, până la finalizarea procedurilor disciplinare, a Ioanei Ancuţa Popoviciu, judecătoarea care soluţionează dosarul lui Vlad Pascu, şoferul drogat care a accidentat mortal, anul trecut, doi tineri în localitatea 2 Mai.

“Miercuri, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a încuviinţat, în temeiul art. 13 şi art. 222 Cod procedură civilă, cererea de amânare a judecăţii cauzei formulată de judecătorul Ioana Ancuţa Popoviciu pentru a garanta dreptul la apărare al acesteia, stabilind un nou termen de judecată la data de 24 aprilie, ora 11,00”, a informat Secţia, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Inspecţia Judiciară a anunţat, marţi, că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii o propunere de suspendare din magistratură a judecătoarei Ioana Ancuţa Popoviciu, din cadrul Judecătoriei Mangalia.

“Inspectorii judiciari au apreciat că exercitarea în continuare a funcţiei de către judecător ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare şi ar fi de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei”, se preciza într-un comunicat al IJ.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Pe timp de război, cresc acțiunile firmelor producătoare de armament

Acțiunile unor mari companii care produc echipamente militare au crescut semnificativ, în contextul războiului din Ucraina și, mai nou, al războiului din Orientul Mijlociu, indică o analiză realizată de grupul XTB.

“Pe fondul unui mediu global tot mai instabil, unii investitori își reorientează strategiile și alocă bugete în creștere în portofolii spre domeniul militar”, arată o analiză financiară realizată de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.

Un exemplu prezentat în analiza XTB se referă la unul dintre cele mai vizibile nume din domeniul apărării, compania Rheinmetall (simbol RHM) din Germania. De la începutul conflictului din Ucraina, creșterile sale de 462,6% l-au plasat pe locul trei în cadrul indicelui global MSCI World. RHM, care deține fabrici în mai multe țări de pe mai multe continente, a anunțat că va investi în România și, foarte recent, și în Lituania, pentru a construi noi fabrici de pulberi și muniție. Potrivit companiei RHM, “potențialul de vânzări al subsidiarei din România, unde deține 72,5% din acțiuni, ar fi de 300 de milioane Euro”, precizează analiza XTB. Compania RHM a primit și o comandă de 2,7 miliarde Euro pentru vehicule militare de la guvernul german, potrivit unui anunț din martie. RHM se așteaptă la venituri de 10 miliarde Euro pe anul 2024, în creștere cu 39% față de anul 2023.

Un alt exemplu este grupul Leonardo (Italia), un jucător major în domeniul aeronautic, electronic și de apărare. Leonardo dorește o cooperare cu KNDS (Germania) pentru o nouă generație de vehicule blindate. Acțiunile Leonardo au avansat cu 48,4% de la începutul anului 2024 și cu 92% în ultimele 12 luni.

Acțiunile SAAB (Suedia) au crescut cu 46,8 la sută, în anul 2024. Compania suedeză a început construcția unei noi fabrici în India și a semnat un contract de 12,9 miliarde coroane suedeze (1,1 miliarde de euro) cu Polonia. “Mai mult,  perspectiva unor noi comenzi pentru avioanele Gripen, în adăugare la cele patru unități comandate de Ungaria în februarie, continuă să atragă atenția investitorilor spre potențialul de creștere al companiei”, explică analiza realizată de XTB.

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Clotilde Armand vrea blocuri pe spațiile verzi de lângă Lacul Băneasa. Nicușor Dan închide ochii la PUZ-ul fostei colege de partid

Informații despre un plan urbanistic zonal (PUZ) dat de Primăria Sectorului 1, prin care se aprobă construirea de blocuri pe un spațiu verede, în apropiere de Lacul Băneasa, stârnesc nemulțumiri din partea cetățenilor, pe Facebook.

“Dacă nu vrei ca blocuri cu regim maxim de înălțime să fie construite în buza străzii slt. Constantin Godeanu, în loc ca acolo să fie amenajat un “parc de cartier”, pe 2 ha [vezi foto], care lipsește și este atât de necesar cartierului Străulești din Bucureștii Noi,

Dacă nu vrei ca blocurile să vină până în buza luciului de apă al lacului Străulești [vezi foto], pe malul lui drept, și să pierzi pe vecie posibilitatea să te plimbi pe malul lacului pe o promenadă civilizată, cel puțin după modelul celei din Herăstrău,

Dacă vrei să pierzi șansa de a avea un “parc de recreere și agrement”, inclusiv cu o bază nautică și alte facilitați de practicare a sportului în aer liber, pe malul lacului Străulești, în zona Terminalului Multimodal Străulești, cu valoare pentru toți locuitorii zonei Bucureștii Noi și ai sectorului 1,

Dacă ai alte propuneri și idei pentru o mai bună locuire, prezentă și viitoare, în cartierul Străulești din Bucureștii Noi,

VINO

miercuri, 17 aprilie 2024, la școala gimnazială nr. 181 din cartierul Străulești din Bucureștii Noi, începând cu ora 16:30

să te întâlnești și să dezbați cu cei care iți vor “desena” și decide calitatea vieții tale în cartier în viitor!

Nu va veni nimeni altcineva să te ajute dacă nu te ajuți singur!

Foto: 3 aprilie 2023, în buza străzii slt. Constantin Godeanu unde se preconizează – cine contrazice? – ca în loc de “parc de cartier” să se construiască două “turnuri” de locuințe cu 500 de apartamente + 9 martie 2024, zona de Promenadă Verde care pare a fi uitată de decidentii noștri din primărie + captură site Primăria sector 1”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook Vocea din Bucureștii Noi.

Candidatul Alianței Sectorului 1 pentru funcția de primar al sectorului 1, Dan Podaru, susține că respectivul PUZ reprezintă o decizie a actualului edil, Clotilde Armand, împotriva voinței cetățenilor.

“Punerea în discuție a PUZ-ului referitor la Promenada Verde din Sectorul 1, tocmai acum , pe finalul mandatului primarului incompetent Clotilde Armand, ridică mari semne de întrebare.

În primul rând, din punct de vedere etic, nu se pot construi blocuri în zonele verzi ale Capitalei, indiferent de motivații sau explicații. Este o acțiune ilegală și este împotriva dorinței locuitorilor, deoarece aceștia doresc mai multe spații verzi, nu obstrucționarea lor”, a declarat Dan Podaru, pentru cotidianul național “România liberă”.

Nicușor Dan, fiert pe PUZ-uri, doar unde are interes

Recent, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, se lăuda că a blocat PUZ-urile din sectoare precum 3, 4 și 6.

În cazul sectorului condus de fosta sa colegă de partid, Clotilde Armand, edilul-șef pare mult mai indulgent.

“Mai mult decât atât, este suspect, având în vedere că Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a blocat până acum toate PUZ-urile, dar tocmai acesta intră în dezbatere, când toate celelalte PUZ-uri sunt suspendate. Dacă Nicușor Dan permite aprobarea unui asemenea PUZ distructiv pentru spațiul verde și pentru zona lacurilor Băneasa și Străulești, înseamnă că Nicușor Dan renunță la toate principiile sale pe care le-a susținut permanent și demonstrează clar că se află în cârdășie cu camarila și grupul de interese ale primarului Clotilde Armand.

Îi adresez, pe această cale, public, întrebarea – Nicușor Dan, vei permite construirea de noi blocuri în parc și pe malul lacurilor Băneasa și Străulești cu încălcarea flagrantă a legislației în vigoare sau vei ataca acest PUZ ilegal?”, a mai adăugat Dan Podaru, fost consilier local al sectorului 1.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Investițiile Guvernului Ciolacu conduc la o creștere semnificativă a producției industriale în România

0

Premierul Ciolacu își validează strategia de investiții, pe măsură ce producția industrială a României înregistrează o creștere notabilă în 2024. Potrivit datelor publicate de Eurostat, țara noastră înregistrează o creștere de 2,7%, situându-se printre liderii Uniunii Europene în acest domeniu. Investițiile masive în industrie și construcții, demarate de Guvernul Ciolacu în 2023, încep să-și arate efectele, cu o creștere a locurilor de muncă și o valoare record a investițiilor publice. În continuare, Guvernul prevede alocarea a peste 120 de miliarde de lei pentru investiții în infrastructură publică în 2024, apropiindu-se de ținta de 10% din PIB anunțată anterior. Agenția de rating S&P reconfirmă stabilitatea ratingului suveran al României, evidențiind perspectivele pozitive ale economiei, susținute de politica de investiții asumată de PSD și Guvernul condus de Marcel Ciolacu.

România a avut o creştere sănătoasă pentru că s-a bazat foarte mult pe investiţii şi nu pe consum. Valoarea investiţiilor publice a depăşit anul trecut suma deficitului public. Per total volumul investiţiilor publice a crescut cu 33%, iar acest lucru s-a văzut în apariţia a peste 75.000 de locuri de muncă

a declarat Premierul Marcel Ciolacu.

Abordarea asumată de premierul Ciolacu, prin alocarea de resurse majore pentru susținerea fără precedent a investițiilor își arată rezultatele și în 2024. Cu un avans de 2,7%, România se numără printre ţările membre UE cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale din blocul comunitar, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). La nivelul Uniunii Europene producția industrială a crescut cu 0,7%, iar în zona euro cu 0,8%, în timp ce printre statele membre cu cel mai important progres se numără, alături de țara noastră, Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%) și Letonia (2,9%). Rezultatele arată că programele de ajutor de stat pe zona industriei prelucrătoare și în cea a materialelor de construcții, lansate de Guvernul Ciolacu în toamna lui 2023, își arată deja efectele. Acestea fac parte din programul PSD de a investi masiv în economia românească. Anul trecut, Guvernul a reușit performanța extraordinară de a mobiliza resursele țării și a obținut rezultate fără precedent în ultimii 5 ani. 101 miliarde de lei, peste 20 de miliarde de euro, a fost în 2023 valoarea record a investițiilor publice, cu 11 miliarde de lei mai mult decât deficitul.

În 2024, Guvernul Ciolacu merge în aceeași direcție și va crește valoarea investițiilor. PSD prevede că peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene vor fi alocate lucrărilor de infrastructură publică. Suma reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. Astfel, România se apropie de ținta de 10% din PIB, anunțată de premierul Marcel Ciolacu încă din mai 2023. S&P reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă Investițiile pe care Guvernul PSD le finanțează din bani europeni și pentru care asigură cofinanțările sunt rețeta României pentru o creștere economică substanțială. În ultimul său raport, Agenția de rating S&P estimează o valoare medie a avansului economic de 3,6% între 2025 și 2027 și a a scos în evidență atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din țara noastră, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate. Această perspectivă, ca și stocul moderat de datorie externă și guvernamentală, au făcut ca S&P să reconfirme ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă. Raportul agenției de rating este un semnal de încredere pentru investitori că România rămâne pe o traiectorie pozitivă de dezvoltare și că politica asumată de PSD și Guvernul condus de Marcel Ciolacu este cea corectă.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a aprobat referendumul pentru integrarea în UE. Referendumul va permite modificarea Constituției

Curtea Constituțională de la Chișinău a dat aviz pozitiv pentru organizarea referendumului în care cetățenii Republicii Moldova urmează să-și exprime opțiunea cu privire la intrarea Republicii Moldova în UE.

Referendumul va avea următoarea întrebare:

„Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă locuitorii Republicii Moldova se vor pronunța în favoarea aderării, Constituția Republicii Moldova ar urma să fie modificată, astfel încât să includă “integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Referendumul pe acest subiect se va desfășura la data de 20 octombrie 2024.

La mijlocul anului 2022, Republica Moldova a devenit stat candidat la integrarea în UE. Negocierile dintre Republica Moldova și UE, pe tema integrării, au început la finalul anului 2023. Momentul integrării efective a Republicii Moldova în UE ar putea fi în anul 2030, estima, acum câteva luni, șefa statului, Maia Sandu.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Ciolacu s-a întâlnit cu românii din Qatar: “Sunt ferm convins că în Qatar câștigați mult mai bine”

Premierul Marcel Ciolacu, aflat în fruntea unei delegații guvernamentale în Qatar, s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității de români care trăiește în această țară arabă.

“Sunt ferm convins că în Qatar câştigaţi mult mai bine financiar decât aţi fi câştigat în România în acest moment (…). Este evident că mi-aş dori să reveniţi în România, mai ales după cele povestite de domnul ambasador – cât de implicaţi sunteţi şi cât de mult aţi dus la dezvoltarea proiectelor majore din Qatar. Mi-aş dori foarte mult ca să găsim acele proiecte provocatoare pentru nivelul dumneavoastră de aşteptare şi în România”, a recunoscut premierul Ciolacu în fața românilor din Qatar.

Din delegația trimisă de Guvernul României în Qatar fac parte ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, precum și ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Iohannis la Consiliul European, azi și mâine. Situația din Orientul Mijlociu, pe agendă

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, astăzi şi mâine, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles.

Şeful statului va participa, de asemenea, la recepţia găzduită de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în onoarea şefilor de stat şi de Guvern ai Uniunii Europene.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe agenda reuniunii se află perspectiva unui nou Pact european pentru competitivitate şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia. “Subiectul noului Pact european privind competitivitatea va fi dezbătut pe larg şi va include o seamă de aspecte esenţiale pentru viitorul economic al Uniunii, printre care: Piaţa Unică, Uniunea Pieţelor de Capital, politica industrială a Uniunii, energia, economia circulară, aspecte digitale, politici comerciale, aspecte sociale, inovaţie, reducerea poverii administrative, precum şi agricultura”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis marţi AGERPRES.

Liderii Uniunii Europene vor avea şi discuţii referitoare la evoluţiile războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu, precum şi viitoarea Agendă Strategică a UE.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

România, a doua cea mai mare creștere a intenției de vot la europarlamentare

România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă nu mai puţin de 19 puncte procentuale în plus faţă de scrutinul de acum cinci ani, conform ultimului sondaj Eurobarometru publicat astăzi. Cu toate acestea, România nu se află în prima treime a statelor Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte proporţia intenţiei de vot la alegerile europene din 6-9 iunie.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin.

În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă “În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

63% dintre români au sus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

Majoritatea românilor au ales varianta “total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile “vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv “vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

Românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este însă de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

În proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Totuși, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Dacă luptătorii împotriva cancerului sunt antrenați, de ce luptătorii împotriva propagandei sunt uciși?

Dacă limfocitele T-Helper pot fi antrenate în laborator pentru a lupta împotriva cancerului, de ce nu ar exista un factor imun și contra propagandei, cancerul social ce năpădește corpul public?

Imunologii și geneticienii de la Universitatea Stanford din California cercetează de mai mulți ani activitatea limfocitelor numite CAR-T, limfocite T modificate prin bioinginerie, un fel de SPP-ișți prezidențiali duși să facă mușchi la sală.

Limfocitete antrenate pot deveni gladiatori

Echipa de cercetători a extras dintre luptătorii naturali ai organismului – celulele T – organizate într-un adevărat Minister al apărării corpului uman, câteva celule și le-au dat mai multe proteine în laboratoare să devină și mai puternice, semănând cu celulele Stem. După o dietă sportivă, asistată de biologi și ingineri, apărătorii deveniți gladiatori, prin munca de laborator, au fost readuși în mediu natural și puși să se bată cu celulele canceroase. În unele cazuri, aceștia distrug tumorile din plămâni și din sâni, chiar sunt eficienți împotriva leucemiei, dovedindu-se capacitatea de performanță în urma antrenării lor, susțin sursele Nature.

…dar obosesc repede

S-a demonstrat că celulele imunitare, modificate de bioingineri, atacă și chiar vindecă cancerul, dar tind să se epuizeze dacă lupta durează mult timp. Acum, două echipe de cercetare separate au găsit o modalitate de a întineri aceste celule: să le facă să semene mai mult cu celulele stem.

citește și: Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?

Cercetările sunt aprofundate și de profesorii de la Universitatea Texas. Ambele echipe au descoperit că celulele imunitare personalizate – denumite celule CAR T –  revigorate cu anumite proteine, pot combate cancerul.

Revista Nature

Celulele CAR T sunt fabricate din celulele imunitare, limfocitele T, izolate din sângele persoanei care urmează să primească tratament pentru cancer sau altă boală. Celulele sunt modificate genetic pentru a recunoaște și ataca dușmanul (celulele neoplazice). Odată înarmate cu antigen himeric (CAR), limfocitele sunt readuse în organism și puse să lupte cu invadatorii, celulele maligne, ce se dezvoltă haotic, evidențiază ultimul articol științific pe subiect.

YouTube video

Extrapolând munca de cercetare a geneticienilor la cea a combaterii propagandei din corpul social, am putea spune că s-ar putea descoperi – în oglindă – apărători naturali. Bine antrenați, aceștia ar putea lupta împotriva propagandei, noul cancer social.

“Hrăniți-vă cu minciuni doar din sursele oficiale!”

Vă mai amintiți de sloganul din timpul pandemiei? “Luați-vă informații doar din sursele oficiale,” modificat, odată cu dezvăluirile privind insuficienta testare a vaccinului anti-Covid: “Serviți doar minciunile din surse oficiale!”

Pentru că lockdown-ul a fost un prim test de anduranță socială, a urmat rapid războiul din Ucraina. Propaganda s-a rafistolat. Au apărut instituții de combatere a fake-news-urilor ( a știrilor incorecte politic), Fact-checkerii, cerberii internetului, au luat cu asalt presa liberă, algoritmii s-au antrenat pentru a reduce relevanța adevărului, în vederea menținerii unei psihoze colective: frica de mai rău.

Ecologia, marea brambureală ideologică, de sorginte marxistă

Presa mainstream occidentală s-a dedat la cele mai odioase mistificări. De la morții de la Bucea, la elicopterul fără pilot, de la Parkinsonul lui Putin (nedovedit în cele din urmă), la nedemonstrata relație de cauzalitate dintre creșterea dioxidului de carbon și încălzirea globală, jurnalismul a ajuns fata din casă a establishmentului, care dorește o nouă ordine mondială. Vom discuta separat despre canalele de dezinformare ale Moscovei, dar acestea fac parte dintr-un regim autoritar, nu democratic, cum se prezintă lumea bună.

citește și: Ideologia ucide spiritul olimpic

Rețeaua Globală de Jurnalism de Investigație a întocmit o listă de resurse pentru jurnaliștii care acoperă subiectul războiului din Ucraina. După cum vedeți cu ochiul liber, nu mai există un CNN-live, ca-n timpul “Furtunii în deșert,” al doilea război din Irak, cu reporteri relatând din câmpul de luptă, ci surse recomandate, de parcă degustătorii de coniac ar trebui antrenați la gustul de vodcă. Vorba bunicii: “Ceva nu pușcă,” adică ce se pune pe masă nu e mâncare kosher.

Cine finanțează “sursele de încredere?”

Dar care sunt sursele de încredere, în viziunea rețelei globale de jurnaliști de investigație? Înainte de a parcurge lista, trebuie să dezvăluim cine sunt sponsorii asociației mondiale de ziariști „corecți politic”: Ford Foundation, Humanity United, the Reva & David Logan Foundation, Craig Newmark Philanthropies, Fondation Nicolas Puech, the Oak Foundation, and the Open Society Foundation, a lui George Soros. “Afară-i vopsit gardul, înăuntru e leopardul,” nu?

Dintre cele mai reprezentative instituții de referință, locul din care jurnaliștii comozi își iau minciunile oficiale, pe primele locuri, în ordinea relevanței, sunt: Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Centrul pentru Reziliența Informațiilor (CIR), rețeaua Vice World News, Elint News.

Dacă prima dintre toate trei, ISW, este condusă de Robert Kegan, nimeni altul decât soțul Victoriei Nuland (un fel de ministru de externe american pentru Europa de Est – inventatoarea anticorupției din România),  Centrul pentru Reziliența Informațiilor (CIR), de un conclav de foști ofițeri de informații ai Marii Britanii. Ambele institute, zise independente, sunt finanțate de industria de armament și de guvernele din Commonwealth. Rețeaua de jurnaliști-activiști ai Vice, care se adresează mai ales tinerilor, este controlată de Societatea Deschisă, ONG-ul lui George Soros. Pentru ca fandacsia să fie amplă, printre donatorii Vice se află și acționari ai Pfizer, care au făcut bani promovând vapingul printre tineri.  

Și pentru ca demonstrația existenței unui clan de interese în spatele listei  cu “surse de încredere” să fie oablă, pe ultima poziție se clasează Elint News, o altă coțcărie publicistică, finanțată de beneficiarii războiului electronic – EW – Electronic Warfare. Aceștia sunt specializați în  bruierea semnalelor electronice ale „inamicului,” cu scopul  creării fenomenului de „Fog of War” (ceața de război).

Nimeni nu vrea să extirpe tumoarea propagandei din corpul social

Odată relevată panorama de interese din spatele – așa zisei societăți civile – de fapt, în civil – mai are sens să antrenăm limfocitele T din corpul social? Nu. Repunerea Constituției americane și a celorlalte norme fundamentale în drepturi reprezintă soluția, fără inginerii sociale. Primul Amendament, gândit de părinții fondatori ai SUA, interzice adoptarea oricărei legi care să îngrădească libertatea de exprimare, să limiteze libertatea presei.

Dar cine să se mai gândească la profitorii războaielor? La originile propagandei? De ce s-a stârnit campania de combatere a fake-news-urilor de către producătorii otrăvurilor sociale din post-adevăr?

Rațiunea pare ucisă de cancerul social: propaganda.

VOCILE LUMII

Nature

„Terapia de ultimă oră a cancerului CAR-T este acum cercetată în India – cu o zecime din cost. O echipă condusă de imunologul Crystal Mackall de la Universitatea Stanford din California și cercetătorul în terapie celulară și genetică Evan Weber de la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia au comparat mostre de celule CAR T, utilizate pentru tratarea persoanelor cu leucemie. La unii, cancerul a răspuns bine la tratament; la alții nu a avut efecte. Cercetările continuă” – scrie revista Nature.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Introducere în lumea lansetelor feeder

Pescuitul la feeder a devenit una dintre cele mai apreciate tehnici de pescuit în rândul pescarilor profesioniști și amatori din România. Atracția pentru această metodă nu este doar rezultatul eficacității sale, ci și al satisfacției de a mânui echipament specializat care îmbunătățește experiența pe apă. Lansetele feeder joacă un rol central în acest stil de pescuit, fiind concepute pentru a oferi precizie, control și flexibilitate.

Ce este o lansetă feeder și cum se folosește

Lanseta feeder este un tip de lansetă proiectată special pentru pescuitul cu tehnica feeder, o metodă care implică folosirea unui coșuleț de hrănire (feeder) pentru a atrage peștii în zona cârligului. Această lansetă este echipată cu o serie de inele prin care trece firul și un vârf sensibil, numit varf de acțiune, care permite detectarea chiar și a celor mai subtile mușcături. Utilizarea unei lansete feeder începe cu alegerea greutății potrivite a feederului, în funcție de condițiile de pescuit, urmată de montarea acestuia și a momelii. Lansarea se face cu precizie spre locul țintă, iar varful sensibil al lansetei va semnala orice mișcare a momelei, indicând astfel acțiunea peștilor.

Diferența dintre lanseta de feeder și alte lansete de pescuit

Diferența principală între lanseta de feeder și alte tipuri de lansete de pescuit constă în designul său specializat. Lansetele feeder au un vârf mult mai sensibil decât cele obișnuite, pentru a detecta mușcăturile fine, și sunt construite pentru a lansa greutăți specifice (feedere) la distanțe mari. De asemenea, ele tind să aibă o lungime mai mare și o acțiune specifică, concepute pentru a oferi controlul necesar în lupta cu peștele și pentru a facilita lansări precise.

De ce este pescuitul la feeder atât de popular

Pescuitul la feeder a câștigat popularitate datorită eficienței și versatilității sale. Această tehnică permite pescarilor să vizeze o varietate largă de specii de pești, oferind în același timp posibilitatea de a pescui la distanțe impresionante și în condiții diferite de apă. Pescuitul la feeder este de asemenea apreciat pentru capacitatea sa de a atrage peștii într-un loc precis, crescând astfel șansele de captură. În plus, echipamentul specializat, cum ar fi lansetele feeder, adaugă o dimensiune suplimentară provocării, făcând din acest stil de pescuit o adevărată artă pentru pasionații de tehnici rafinate.

Rezumat

Lanseta feeder este un instrument esențial în arsenalul oricărui pescar care practică tehnica de pescuit la feeder, oferind o combinație unică de sensibilitate, precizie și putere. Diferența majoră dintre aceasta și alte tipuri de lansete constă în designul orientat spre detectarea fină a mușcăturilor și lansarea eficientă a feedere-lor. Popularitatea pescuitului la feeder se datorează eficienței sale și adaptabilității la diverse condiții de pescuit, oferind satisfacții deosebite pescarilor care stăpânesc această tehnică. În concluzie, aprofundarea cunoștințelor despre lansetele feeder și despre cum să le folosiți eficient poate transforma fundamental experiența pescuitului, transformând o simplă ieșire pe apă într-o aventură memorabilă.

PSG și Borussia Dortmund s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor

Paris Saint-Germain s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o pe FC Barcelona cu scorul de 4-1 (1-1), marţi seara, în deplasare, în manşa secundă a sferturilor de finală, conform agerpres.ro.

După ce a câştigat pe Parc des Princes cu 3-2, FC Barcelona a plătit preţul faptului că a rămas în zece jucători după o jumătate de oră de joc.

Raphinha (12) a deschis scorul pentru catalani, dar PSG a înscris de patru ori până la final, prin Ousmane Dembele (40), Vitinha (54) şi Kylian Mbappe (61 – penalty, 89).

Meciul a fost arbitrat de românul Istvan Kovacs, care a avut parte de un meci dificil, tensionat, cu multe proteste la deciziile sale de ambele părţi.

Parizienii au început ofensiv meciul, dar Barca a înscris la prima sa acţiune de poartă, prin Raphinha (12), cu un şut la colţul scurt. Lewandowski a fost aproape de majorarea diferenţei (20), dar torpila expediată de atacantul polonez a trecut puţin peste poartă.

Oaspeţii au avut prima ocazie clară prin Mbappe (28), dar ter Stegen a fost providenţial.

Un minut mai târziu, fundaşul uruguayan Ronald Araujo l-a scăpat din marcaj pe Barcola, după care l-a agăţat în marginea careului, fiind eliminat corect de Kovacs. Din lovitura liberă care a urmat, Dembele a trimis pe lângă vinclu (32).

PSG a reuşit egalarea în finalul primei reprize (40), când Ousmane Dembele, fostul atacant al Barcelonei, a reluat sub transversală mingea centrată de penetrantul Barcola.

FC Barcelona, în zece oameni, a fost victimă sigură, portarul ter Stegen neputând face altceva decât să limiteze proporţiile scorului. El s-a opus golului la reluarea din cădere a lui Barcola (49), apoi Fabian Ruiz (52) a reluat pe lângă poartă din unghi.

În min. 54, Hakimi l-a angajat pe Vitinha, care a marcat cu un şut din marginea careului.

Imediat, FC Barcelona a avut şansa de a reveni în meci, însă mingea expediată de Gundogan (56) a lovit bara.

Lucrurile au mers din rău în mai rău pentru catalani, antrenorul Xavi fiind eliminat şi el (56), pentru proteste şi pentru că a şutat într-un obiect aflat în faţa băncii tehnice.

Joao Cancelo a comis penalty, cu un atac imprudent la Dembele, într-o situaţie care nu impunea aşa ceva. Mbappe a transformat fără probleme (61) şi PSG a trecut în avantaj la general.

Barca a mai avut o zvâcnire, în min. 73, când Donnarumma a respins şutul lui Lewandowski, iar apoi Marquinhos l-a blocat pe Ferran Torres.

Echipa antrenată de Luis Enrique (fost tehnician al catalanilor) a mai înscris o dată, la capătul unui contraatac supranumeric, prin Mbappe (89), după ce ter Stegen respinsese şuturile lui Mbappe şi Asensio.

Parizienii, care nu mai atinseseră semifinalele din 2021, vor juca în penultimul act contra Borussiei Dortmund.

Pe Estadi Olimpic de Montjuic, în faţa a 50.309 spectatori, au evoluat echipele:
FC Barcelone: Ter Stegen (căpitan) – Kounde, Araujo, Cubarsi, Cancelo (Joao Felix, 82) – Pedri (Ferran Torres, 62), Gundogan – Frenkie De Jong (Fermin Lopez, 82) – Yamal (Inigo Martinez, 34), Lewandowski, Raphinha. Antrenor: Xavi.
PSG: Donnarumma – Hakimi, Marquinhos (căpitan), L. Hernandez, Nuno Mendes – Zaire-Emery (Ugarte, 80), Vitinha, Fabian Ruiz (Asensio, 77) – O. Dembele (Kolo Muani, 88), Mbappe, Barcola (Lee Kang-in, 77). Antrenor: Luis Enrique.

Arbitru: Istvan Kovacs; arbitri asistenţi: Vasile Florin Marinescu, Ovidiu Artene; al patrulea oficial: Horaţiu Feşnic (toţi din România)
Cartonaşe galbene: I. Martinez (40), Mbappe (40), Ruiz (45+1), Lewandowski (50), Marquinhos (62), Gundogan (65), Donnarumma (87), Raphinha (90+7), Fermin Lopez (90+7).
Cartonaş roşu: Araujo (29).

Borussia Dortmund a trecut de Atletico Madrid cu scorul de 4-2(2-0), după ce în tur Atletico Madrid câștigase cu 2-1

Borussia Dortmund s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o spectaculos pe Atletico Madrid cu scorul de 4-2 (2-0), marţi seara, pe teren propriu, în manşa secundă a sferturilor de finală.

Borussia a reuşit să întoarcă scorul după ce Atletico se impusese cu 2-1 în prima manşă.

Echipa antrenată de Edin Terzic s-a impus prin golurile marcate de Julian Brandt (34), Ian Maatsen (39), Niclas Fullkrug (71) şi Marcel Sabitzer (74), după ce Atletico egalase la un moment dat prin autogolul lui Mats Hummels (49) şi reuşita lui Angel Correa (64).

Borussia nu mai atinsese semifinalele competiţiei din sezonul 2012/13.

Gazdele au început în forţă şi doar intervenţia providenţială a lui Azpilicueta (3) în faţa lui Sabitzer a împiedicat deschiderea scorului.

Imediat madrilenii au dat replica, dar Morata a ratat ţinta după lansarea sa de către Griezmann (5).

BVB a deschis scorul prin Brandt (34), după o pasă de excepţie venită de la fundaşul Hummels. După ce Oblak a reţinut mingea expediată de Emre Can (38), ”galben-negrii” şi-au dublat avantajul (39), prin fundaşul Ian Maatsen, care a înscris cu un şut la colţul lung din unghi.

Atleti, la care portarul român Horaţiu Moldovan a fost rezervă, a început excelent repriza secundă şi a redus din diferenţă cu multă şansă (49): Hermoso a reluat cu capul mingea centrată din corner de Griezmann, iar Mats Hummels a încercat să respingă, dar a deviat mingea în plasa propriei porţi.

Angel Correa a ratat o situaţie bună (57), dar apoi tot el a reuşit egalarea (64), cu un şut din careu, după ce Kobel respinsese lutul lui Rodrigo Riquelme.

Echipa antrenată de Diego Simeone s-a relaxat prea repede, iar Borussia a dominat total restul meciului, reuşind să obţină o victorie meritată.

Brandt a centrat ideal pentru vârful Fullkrug, care a reluat superb la colţul lung cu capul (71), aducând din nou în avantaj echipa gazdă.

”Los colchoneros” au acuzat şocul şi au mai primit un gol (74): Emre Can l-a găsit în careul advers pe Brandt, care l-a angajat pe Fullkrug, dar şutul atacantului a fost respins de Gimenez, mingea ajungând la internaţionalul austriac Sabitzer, care a găsit un culoar prin care a strecurat mingea.

Oblak a mai avut două intervenţii salutare până la final, într-o situaţie de unu la unu cu Fullkrug (81) şi la şutul la vinclu al lui Sabitzer (87).

În penultimul act, Borussia o va înfrunta pe Paris Saint-Germain, care a eliminat-o pe FC Barcelona (2-3 şi 4-1).

În faţa a 81.365 de spectatori prezenţi pe Signal Iduna Park au evoluat echipele:

Dortmund: Kobel – Ryerson, Hummels, N. Schlotterbeck, Maatsen – Sabitzer, Can (căpitan) – J. Brandt (M. Reus, 90) – Adeyemi (Bynoe-Gittens, 66), Fullkrug, Sancho (Ozcan, 86). Antrenor: Edin Terzic.
Atlético Madrid: Oblak – N. Molina (Barrios, 46), Witsel, Jose Maria Gimenez, Azpilicueta (Rodrigo Riquelme, 46), Hermoso – Marcos Llorente, Koke (căpitan), De Paul (Saul Niguez, 84) – Griezmann, Alvaro Morata (A. Correa, 46). Antrenor: Diego Simeone.

Arbitru: Slavko Vincic (Slovenia).
Cartonaşe galbene: Azpilicueta (30), Ryerson (43), Hermoso (45+1).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

SUA va ajuta prudent Ucraina și Israelul

Noile proiecte de ajutor american pentru Ucraina şi Israel, anunţate luni de şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, vor fi utile celor două ţări, a reacţionat marţi Casa Albă, deşi cu prudenţă, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

“S-ar părea că, la prima vedere, propunerea preşedintelui Camerei ne va ajuta să livrăm într-adevăr ajutor Ucrainei şi Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american John Kirby.

“Câteva detalii în plus” vor fi, totuşi, necesare pentru ca preşedintele Joe Biden să se poziţioneze pentru sau împotriva acestor texte, a declarat presei purtătorul de cuvânt în avionul prezidenţial în drum spre o vizită de campanie în Pennsylvania.

Luni seara, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a anunţat că va supune la vot săptămâna aceasta patru texte separate: unul pentru a ajuta Ucraina, unul pentru Israel, al treilea pentru “întărirea aliaţilor noştri din regiunea Indo-Pacific” şi ultimul pentru a “adopta măsuri suplimentare pentru contracararea adversarilor noştri şi consolidarea securităţii naţionale”.

Un pachet de 60 de miliarde de dolari în asistenţă militară şi economică pentru Ucraina a fost adoptat de Senat, cu majoritate democrată, în februarie. Dar republicanii din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul, printre altele, din cauza unui diferend pe problema imigraţiei.

Noul lot de texte anunţat luni, dacă va fi adoptat de Camera cu majoritate republicană, va fi apoi studiat de Senat cu majoritate democrată, înainte de a ajunge eventual pe biroul lui Joe Biden pentru ca acesta să promulgă textele.

Preşedintele democrat a discutat luni cu “speakerul” Mike Johnson şi a insistat pe lângă acesta din urmă despre “necesitatea de a avansa săptămâna în curs în Cameră” asupra acestui dosar din cauza urgenţei situaţiei, a mai declarat John Kirby.

Ucraina duce o lipsă disperată de muniţie în războiul său împotriva Rusiei, iar creditele americane sunt epuizate. Israelul, la rândul său, s-a confruntat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu un atac direct şi fără precedent al Iranului, în contextul unor tensiuni regionale foarte ridicate.

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât și Ucrainei, potrivit defenseromania.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

BEC a respins candidaturile Partidului Diaspora Unită și a independentului Paul Octavian Jurma

Biroul Electoral Central(BEC) a respins, marţi, lista candidaturilor propuse de Partidul Diaspora Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum şi candidatura independentă a lui Paul Octavian Jurma, conform agerpres.ro.

Potrivit deciziei luate de BEC în şedinţa de marţi, candidaturile propuse de Partidul Diaspora Unită au fost respinse, având în vedere că lista de susţinători cuprinde doar 190.323 semnături conforme, faţă de 200.000 necesare.

De asemenea, candidatura lui Paul Octavian Jurma a fost respinsă deoarece listele de susţinători cuprind doar 2.081 semnături din cele 100.000 necesare.

Totodată, BEC a admis în parte candidaturile propuse de Partidul Alternativa Dreaptă la alegerile europarlamentare, fiind respinsă candidatura persoanei care se afla pe locul trei al listei pe motiv că acesta face parte din alt partid.

Pe de altă parte, BEC a admis listele de candidaţi propuse pentru europarlamentare de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Alianţa Politică România Socialistă, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, precum şi a candidatului independent Paula Marinela Pîrvănescu.

Anterior, BEC a admis listele de candidaţi propuse de Alianţa electorală PSD PNL şi Partidul S.O.S. România.

Un număr de 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris la alegerile europarlamentare din 9 iunie, potrivit anunţului BEC din 10 aprilie, când s-a încheiat termenul pentru depunerea candidaturilor.

BEC a precizat că se va pronunţa privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor fiind data de 29 aprilie. 

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ucraina a conceput un submarin electric ce va putea lansa torpile

Inginerii ucraineni dezvoltă un nou submarin care poate lansa torpile, potrivit Kyiv Post, conform monitorulapararii.ro.

Ambarcaţiunea, cunoscută sub numele de „Kronos”, a fost testată cu succes pentru o posibilă utilizare militară.

Se presupune că nava poate călători în linişte cu o viteză de 50 de kilometri pe oră şi poate transporta o încărcătură utilă de explozivi, sau 10 persoane.

Conceptul aparţine startup-ului Highland Systems din Emiratele Arabe Unite. Submarinul este electric şi are un design inspirat din forma unei pisici de mare, dar seamănă şi cu o navă spaţială.

Submarinul este conceput pentru folosinţă comercială, misiuni de căutare-salvare sau misiuni de luptă.

Nava are o lungime de 10 metri şi poate transporta o încărcătură maximă de 10 tone.

Submarinul poate fi echipat cu şase minitorpile, capabile să lovească navele inamice sau facilităţile portuare.

Un submarin nuclear cu dimensiuni impresionante a fost testat de Rusia în weekend

Belgorod este considerat a fi cel mai mare submarin dezvoltat oriunde în lume în ultimii 30 de ani, a fost încercat în Marea Albă, în weekend, potrivit presei de stat ruseşti.

După ce va primi aprobarea pentru utilizare, nava va fi capabilă să lanseze lovituri nucleare cu şase torpile Poseidon intercontinentale.

De asemenea, va acţiona ca o navă-mamă pentru submarine mai mici, cu scufundări adânci, având braţe robotizate care pot manipula sau chiar tăia cablurile vitale care se află pe fundul mării.

Royal Navy a anunţat la începutul acestui an că va desfăşura o navă-spion specială pentru a opri astfel de submarine, care sabotează interesele Marii Britanii.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a chemat marţi pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să dea dovadă de “sânge-rece” după atacul Iranului împotriva Israelului din weekend, subliniind că o escaladare “nu este în interesul nimănui”, potrivit Downing Street, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

În cursul unei discuţii telefonice marţi după-amiază, Rishi Sunak a subliniat că “o escaladare semnificativă nu este în interesul nimănui şi nu va face decât să agraveze lipsa de securitate în Orientul Mijlociu”. “Este momentul să dăm dovadă de sânge-rece”, a spus el.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, şeful guvernului britanic a declarat că Iranul “a făcut o gravă greşeală de calcul şi este din ce în ce mai izolat pe scena internaţională, G7 coordonând un răspuns diplomatic”.

Reiterând “sprijinul neclintit al Marii Britanii pentru securitatea Israelului şi securitatea regiunii”, Rishi Sunak a mai subliniat că rămâne “serios îngrijorat de agravarea crizei umanitare” în Fâşia Gaza, îndemnând Israelul să deschidă noi căi umanitare “cât mai repede posibil”.

Pe de altă parte, prim-ministrul britanic s-a declarat “profund dezamăgit de faptul că Hamas a blocat în weekend acordul care ar fi salvat vieţi ale palestinienilor şi ar fi asigurat eliberarea în siguranţă a ostaticilor”.

Luni, şeful diplomaţiei de la Londra, David Cameron, a cerut Israelului să nu lanseze represalii împotriva Iranului, pentru a evita escaladarea.

VIDEO: Netanyahu, întâmpinat cu strigăte şi fluierături la Londra

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost întâmpinat vineri (23 martie) de sute de protestatari în fața Downing Street, în timp ce furia tot mai mare față de reforma sa judiciară l-a urmărit la Londra.

Întâlnirea lui Netanyahu cu Sunak a durat mai puțin de o oră.

Televiziunile se așteptau să poată filma începutul întâlnirii dintre cei doi, dar acest lucru pare să fi fost anulat.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ciolacu vrea să-i aducă acasă pe românii din Qatar

„ Sunt ferm convins că în Qatar câştigaţi mult mai bine financiar decât aţi fi câştigat în România în acest moment. Eu sper din tot sufletul, nu numai cifrele care ne arată acest trend de creştere în România, care s-a datorat în primul şi în primul rând unei perioade de stabilităţi politice într-o perioadă de criză, de această dată şi de securitate, nu numai energetică sau pandemie, şi sper din tot sufletul ca împreună cu colegii mei până la sfârşitul mandatului să menţinem acest ritm de creştere”, le-a spus românilor Marcel Ciolacu, conform actualitate.org.

El a declarat că şi-ar dori ca românii din Qatar să revină în ţară.

„Este evident că mi-aş dori să reveniţi în România, mai ales după cele povestite de domnul ambasador cât de implicaţi sunteţi şi cât de mult aţi dus la dezvoltarea proiectelor majore din Qatrar. Mi-aş dori foarte mutl să găsim acele proiecte provocatoare pentru modelul dumneavoastră de aşteptare şi în România”, a declarat premierul.

Acesta a amintit că în România sunt derulşate investiţii de aproape 100 de miliarde, dar că „suntem restanţi în continuare în zona de sănătate, în zona de educaţie”.

În ceea ce priveşte problemele românilor din Qatar, premierul a spus că este la curent cu „provocarea cu sistemul de pensii” şi că se caută soluţii „să depăşim acest moment”.

Statul Qatar va avea investiții în România de 15 miliarde de euro, anunță premierul Ciolacu

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024, are ca principal obiectiv “dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro”, a anunțat Guvernul României.

De asemenea, prim-ministrul României se va întâlni cu reprezentanți ai comunităților de români din Qatar.

”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice și politice. Avem proiecte clare și mature pentru investitorii din Qatar. Poziția strategică, parcursul ascendent al economiei și oportunitățile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susțin atractivitatea investițională a României”, a afirmat premierul Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

20 de țări vor cumpăra 500000 de obuze pentru Ucraina din afara Europei

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din afara Europei, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

Republica Cehă a luat iniţiativa unei operaţiuni internaţionale de strângere de fonduri care vizează achiziţionarea de muniţie pentru armata ucraineană, de care duce lipsă în războiul său împotriva Rusiei.

Ţările UE s-au angajat să furnizeze Kievului un milion de obuze până la sfârşitul lui martie, dar, din cauza lipsei unor capacităţi de producţie suficiente, nu au fost în măsură să le livreze.

Praga a dat însă asigurări că a identificat stocuri importante de obuze, pentru un total de aproximativ 800.000 de bucăţi, disponibile pentru cumpărare din afara continentului european.

“Sunt bucuros că în prezent aproximativ douăzeci de ţări s-au alăturat iniţiativei noastre, din Canada până în Polonia, inclusiv Germania şi Olanda”, a declarat Petr Fiala în cursul unei vizite la Washington.

“Mulţumită lor, suntem capabili să furnizăm 500.000 de obuze. Cred că vor urma şi alte livrări”, a adăugat el.

Prim-ministrul ceh indicase anterior că primele livrări ar putea avea loc în iunie.

Printre ţările participante la această iniţiativă se numără şi statele baltice, Belgia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Portugalia şi Slovenia, a informat presa cehă.

Potrivit şefului guvernului de la Praga, nu există niciun motiv pentru care ţările donatoare să nu poată “furniza suplimentar un milion de obuze în următoarele douăsprezece luni”.

Potrivit Financial Times, achiziţia acestor 800.000 de obuze ar costa 1,5 miliarde de dolari.

Dar Tomas Kopecny, comisarul ceh pentru reconstrucţia Ucrainei, a estimat marţi la radioul ceh că ar putea costa de două ori mai mult.

Secretarul general NATO: Aliații fac prea puțin în timp ce Ucraina rămâne fără muniție

Ucraina rămâne fără muniție în războiul său împotriva invaziei Rusiei, iar membrii NATO nu fac suficient pentru a ajuta Kievul, a declarat, joi, secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit antena3.ro.

În comentarii neobișnuit de tranșante privind acest război, Stoltenberg a arătat că aliații NATO au capacitatea de a oferi mai mult Ucrainei, dar trebuie să dea dovadă de voință politică pentru a face acest lucru, scrie Reuters.

“Ajutorul fără precedent din partea aliaților NATO a ajutat Ucraina să supraviețuiască, ca națiune independentă. Dar Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin și are nevoie de el acum”, a declarat Stoltenberg la sediul NATO din Bruxelles.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!