28.3 C
București
sâmbătă, 13 august 2022
Acasă Blog Pagina 4

Congresul american a adoptat definitiv planul masiv de investiții pentru climă și sănătate al lui Biden

0
Congresul SUA plan investiții Biden

Congresul american a adoptat definitiv planul masiv de investiţii pentru climă şi sănătate al lui Joe Biden, o victorie politică semnificativă pentru preşedintele american cu mai puţin de trei luni înainte de alegerile cruciale din Congres, relatează AFP, citată de Agerpres.

Cu o majoritate restrânsă, democraţii din Camera Reprezentanţilor au permis adoptarea acestui plan de peste 430 de miliarde de dolari, după un vot similar în Senat în urmă cu câteva zile.

Textul, care ar trebui să permită atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, va fi promulgat de Joe Biden săptămâna viitoare, a precizat preşedintele într-un tweet citat de AFP.

”Astăzi, poporul american a câştigat”, a scris Biden. Cu această legislaţie, „familiile vor vedea preţuri mai mici la medicamente, asistenţă medicală şi energie”.

Salutată de majoritatea asociaţiilor care luptă împotriva schimbărilor climatice, această reformă include 370 de miliarde de dolari dedicaţi mediului şi 64 de miliarde de dolari pentru sănătate.

Denumită ”Inflation Reduction Act” (Legea de reducere a inflaţiei), aceasta este menită, în acelaşi timp, să reducă deficitul public cu un nou impozit minim de 15% pentru toate companiile cu un profit mai mare de un miliard de dolari.

Tabăra republicană acuză că legea generează cheltuieli publice inutile şi critică utilizarea sistemului fiscal american pentru a le finanţa. Fostul preşedinte Donald Trump făcuse apel pe reţeaua sa de socializare Truth Social pentru ca toţi republicanii să voteze împotriva acesteia.

Ce conţine marele plan social şi climatic al lui Biden

Un mare impuls pentru energia regenerabilă, medicamente mai ieftine şi o taxă pentru corporaţii, acestea sunt principalele prevederi ale marelui plan de investiţii al lui Joe Biden.

– 370 de miliarde de euro pentru climă –

Aceasta este cea mai mare investiţie făcută vreodată în Statele Unite în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În loc de sancţiuni pentru poluatori, proiectul de lege prevede o serie de stimulente financiare pentru a orienta economia americană către surse de energie care nu utilizează combustibili fosili. Au fost prevăzute o serie de credite fiscale pentru producătorii şi consumatorii de energie eoliană, solară şi nucleară.

În cadrul acestei reforme, un american va primi până la 7.500 de dolari sub formă de credite fiscale pentru achiziţionarea unei maşini electrice. Instalarea de panouri solare pe acoperiş va fi acoperită în proporţie de 30%.

De asemenea, aproximativ 60 de miliarde de dolari sunt planificate pentru construcţia de turbine eoliene, panouri solare şi vehicule electrice în SUA.

Aceeaşi sumă este alocată unei serii de programe de sprijinire a celor mai sărace gospodării în tranziţia lor energetică, în special prin renovarea locuinţelor lor.

Această reformă include, de asemenea, investiţii masive pentru a consolida rezistenţa pădurilor la incendiile care fac ravagii în ţară şi pentru a proteja zonele de coastă de uragane.

Acest proiect ar trebui să permită SUA să îşi reducă emisiile de CO2 cu 40% până în 2030 faţă de 2005.

– 64 de miliarde de euro pentru sănătate –

Cea de-a doua parte a acestui plan major de investiţii este menită să corecteze parţial inegalităţile uriaşe în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală în Statele Unite, în special prin reducerea preţului medicamentelor.

Medicare, un sistem public de asigurări de sănătate pentru persoanele de peste 65 de ani şi pentru cele cu venituri mici, va putea, pentru prima dată, să negocieze preţurile anumitor medicamente direct cu companiile farmaceutice, obţinând astfel preţuri mai competitive.

De asemenea, planul va obliga companiile farmaceutice să ofere reduceri consumatorilor pentru anumite medicamente al căror preţ creşte mai repede decât inflaţia.

Proiectul de lege ar prelungi, de asemenea, până în 2025 protecţiile din ”Affordable Care Act”, emblematica asigurare de sănătate cunoscută sub numele de „Obamacare”, legea emblematică a lui Barack Obama.

– Companiile, impozitate cu 15% din cifra de afaceri –

În paralel cu aceste investiţii masive, legea privind reducerea inflaţiei, aşa cum este denumită, urmăreşte reducerea deficitului public prin introducerea unei cote minime de impozitare de 15% pentru toate companiile cu profituri de peste 1 miliard de dolari.

Această nouă taxă este menită să împiedice anumite companii mari să se folosească de lacunele fiscale care le-au permis până acum să plătească mult mai puţin decât cota teoretică.

Se estimează că această măsură ar putea genera venituri de peste 258 de miliarde de dolari pentru guvernul federal al SUA în următorii 10 ani.

Citește și:

Vot în Congresul american pentru interzicerea armelor de asalt

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Halep, în semifinale la Toronto

0
Halep Toronto

Simona Halep o va întâlni pe Jessica Pegula în semifinalele turneului WTA 1.000 de la Toronto, dotat cu premii totale de 2.527.250 de dolari, după ce americanca a învins-o, vineri seara, pe kazaha Iulia Putinţeva, cu 6-3, 6-3.

Pegula, a şaptea favorită, a obţinut victoria după o oră şi 21 de minute.

Halep (30 ani, 15 WTA), cap de serie numărul 15, a învins-o pe tânăra jucătoare americană Cori Gauff (18 ani, 11 WTA) cu 6-4, 7-6 (2).

Halep şi Pegula (28 ani, 7 WTA) se vor înfrunta în premieră în circuitul profesionist.

În celelalte două sferturi de finală, brazilianca Beatriz Haddad Maia o va întâlni pe elveţianca Belinda Bencic, iar Karolina Pliskova (Cehia) va primi replica jucătoarei Qinwen Zheng (China).

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 171: Zelenski cataloghează din nou acțiunile armatei lui Putin drept teroriste

0
Zelenski despre Rusia Ucraina

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că, după tot ce au făcut forţele ruse, „poate exista o singură atitudine faţă de Rusia – cea faţă de un stat terorist”, el subliniind că restricţiile de vize pentru cetăţenii Federaţiei Ruse sunt corecte.

„Nu se poate transforma Europa într-un supermarket unde nu contează cine intră, iar principalul lucru este să plătească pentru bunuri”, a declarat Zelenski.

„Astăzi, pentru prima dată, Ucraina sărbătoreşte Ziua Internaţională a Tineretului, odată cu majoritatea ţărilor din lume. Această decizie a fost luată vara trecută – de a amâna sărbătoarea până în 12 august pentru a fi împreună cu Europa într-un astfel de eveniment simbolic. Şi a funcţionat. Ziua Tineretului s-a simţit organic azi. Şi mai presus de toate, împreună cu Prima Doamnă, m-a întâlnit cu tineri eroi salvatori – sunteţi grozavi. Sunt mândru de copiii şi tinerii care sunt puternici în pofida vârstei lor, care sunt responsabili în pofida vârstei. Ei strâng fonduri pentru armată, ei îi ajută pe răniţi, ei ajută oameni, ajută la salvarea vieţilor”, a afirmat Zelenski în mesajul video transmis vineri noapte.

El a menţionat că la Palatul Mariinski a avut loc o ceremonie pentru a-i onora pe aceşti tineri eroi, enumerând mai mulţi copii, cu vârste între şapte şi 16 ani.

„Putem fi mândri de faptele lor într-un mod în care nu orice adult are o astfel de biografie”, a subliniat el.

Zelenski a adăugat că s-a întâlnit şi cu reprezentanţii unor organizaţii ale tinerilor.

„Sunt foarte mândru că Marina Viazovska, una dintre cele mai faimoase tinere femei din Ucraina, care a primit cel mai important premiu în domeniul matematicii – celebra medalie Fields, a participat la întâlnire. Am avut o discuţie călduroasă şi productivă despre apărarea ţării, despre victorie – şi este la orizont, despre viitorul Ucrainei, despre instituţiile noastre”, a arătat preşedintele ucrainean.


De asemenea, Zelenski a menţionat că a discutat cu Papa Francisc, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul acordat ucrainenilor.

„Am discutat despre ce putem face împreună pentru a restabili pacea în statul nostru. L-am informat despre situaţia de pe linia frontului şi despre eforturile constante ale Rusiei de a creşte nivelul de teroare. El este de acord, ne sprijină”, a afirmat el.

Zelenski a mai vorbit despre o decizie luată în Letonia prin care Rusia a fost recunoscută oficial ca stat sponsor al terorismului.

„Lucrăm pentru a ne asigura că întreaga lume va face la fel. Aşa este corect. Este drept. Şi se va întâmpla. După tot ceea ce ocupanţii au făcut în Ucraina, poate exista o singură atitudine faţă de Rusia – cea faţă de un stat terorist. Şi, apropo, din acest punct de vedere trebuie determinată atitudinea faţă de cetăţenii Rusiei”, a subliniat Volodimir Zelenski.

El a mulţumit Cehiei şi statelor baltice şi altor ţări europene care au adus în discuţii la nivel oficial în cadrul Uniunii Europene problema vizelor pentru cetăţenii unui stat terorist.

„Desigur, cu toţii înţelegem: sunt oameni care chiar au nevoie de protecţie, care sunt persecutaţi în Rusia, care ar putea fi chiar ucişi şi de aceea ar trebui să primească ajutor de la lumea civilizată. Acestea sunt mecanisme legale binecunoscute – prin statutul de refugiat, solicitări de azil şi alte oportunităţi de a ajuta şi a sprijini. Dar sunt pentru cei care luptă, pentru cei care sunt persecutaţi. Şi asta nu ar trebui să se aplice restului cetăţenilor ruşi în Europa – turism, entertainment, afaceri. Mai întâi trebuie să existe o garanţie că criminalii ruşi şi cei care facilitează teroarea de stat nu vor folosi Schengen. Şi în al doilea rând, nu se poate să distrugi însăşi ideea Europei, valorile noastre comune europene, adică nu se poate transforma Europa într-un supermarket unde nu contează cine intră, iar principalul lucru este să plătească pentru bunuri. De aceea, restricţiile de vize pentru cetăţenii Federaţiei Ruse sunt corecte şi toţi apărătorii valorilor europene ar trebui să insiste asupra lor”, a apunctat Zelenski.

Preşedintele ucrainean a menţionat că a semnat decrete prin care a oferit noi distincţii pentru 181 de combatanţi, aastfel că numărul total al ucrainenilor care au primit astfel de distincţii depăşeşte 26.500.

„Sunt recunoscător oricui apără ţara noastră. Celor care resping atacurile foarte brutale ale ocupanţilor din Pisky, Avdiivka, în zona Bahmut, care apără regiunea Harkov şi sudul, draga noastră Ucraină. Vom face totul ca fiecare ocupant, ca şi statul terorist în general, să simtă cu adevărat ce înseamnă un răspuns puternic al ucrainenilor la teroarea lor”, a încheiat el.

Citește și:

A 170-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Primul interviu cu Ashraf Ghani, fostul președinte al Afganistanului, după ce a fugit din Kabul: „Talibanii mi-ar fi pus un pistol la tâmplă!”

0
Ashraf Ghani
Sursa Foto - Flickr / Geneva Conference on Afghanistan

Pentru prima dată de când a fugit din Kabul, la 15 august, în urmă cu un an, Ashraf Ghani (73 de ani) a primit un jurnalist vorbitor de limbă germană. Ghani a vorbit timp de 40 de minute, vineri după-amiază, la Abu Dhabi, despre capturarea Kabulului de către talibani, despre, responsabilitatea germană – și despre cum vede el viitorul țării asediate.

„Din punct de vedere legal, reprezint în continuare Republica Islamică Afganistan. Guvernul a fost răsturnat printr-o lovitură de stat la 15 august,” a spus Ghani pentru cotidianul Bild.

În interviu, președintele în exil s-a apărat de acuzațiile care i s-au adus, cum că ar fi furat bani în timpul evadării: „Soția mea a fugit cu două genți mici, aveam 800 de dolari!”.

El nu a putut spune dacă și alte persoane din elicopter aveau bani la ele, deoarece nu a văzut pe nimeni cu sume de bani.

Ghani a fost întrebat dacă a dezamăgit poporul afgan prin fuga fulgerătoare. El a răspuns: „Nu. A fost o lovitură de stat. Talibanii mi-ar fi pus un pistol la tâmplă!”

Ghani continuă în interviul acordat sursei citate: „Aș fi rămas, dar nu am avut pe nimeni care să vrea să lupte alături de mine. Aș fi rămas chiar dacă aș fi avut doar zece persoane!”.

Președintele în exil a subliniat că fusese deja expus unui mare pericol în lunile precedente și că, cu toate acestea, a rămas la Kabul.

Ghani a declarat: „A plouat cu rachete, au fost aruncate bombe, nimic nu m-a oprit. Nu am clipit.”

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Festivalul UNTOLD, succes financiar răsunător – Peste 360.000 de festivalieri

0
untold
Sursa Foto - Facebook / Untold

Festivalul Untold de la Cluj-Napoca a înregistrat anul acesta peste 360.000 de festivalieri. De altfel, foarte mulți au rămas în orașul cu pricina și după festival, iar astfel, economia Clujului a avut foarte mult de câștigat.

„Cea de-a şaptea ediţie UNTOLD a fost una cu adevărat memorabilă, atât pentru fani şi pentru artişti, cât şi pentru oraşul Cluj-Napoca. Peste 360.000 de participanţi au trăit magia UNTOLD în cele 4 zile şi 4 nopţi de festival şi mulţi dintre ei au stat mai multe zile în oraş, fie înainte de festival, fie după. Organizatorii estimează că din totalul participanţilor 25% sunt din judeţul Cluj, 15% din străinătate, iar restul de 60% venind din toată România. Şi anul acesta au fost prezenţi participanţi din peste 100 de ţări ca Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Italia, Israel şi SUA până la ţări exotice cum ar fi Argentina, Japonia sau Brazilia”, potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor.

Participanții care au venit din afara județului Cluj la festival, au lăsat, în medie, 225 de euro de persoană, potrivit estimărilor făcute de organizatori. Așadar, la un calcul scurt, peste 60 milioane au rămas în oraș după festivalul UNTOLD 2022. 

„La un prim calcul realizat în baza cifrelor estimate şi de către partenerii comerciali ai festivalului, hotelieri locali, proprietari de restaurante, centre comerciale etc, cei 270.000 participanţi veniţi din afara judeţului Cluj au cheltuit, în medie, în cele 4 zile de festival, cel puţin 225 euro. Aceşti bani au mers către cazare, transport, mâncare, plimbări şi cumpărături în oraş. Astfel, la un calcul simplu, acest lucru înseamnă o infuzie de capital în comunitatea locală de peste 60 milioane euro. Banii cheltuiţi de cei care au venit la festivalul UNTOLD se vor regăsi în impozitele şi taxele locale, încasări pentru afacerile locale sau proprietari de apartamente şi case care şi-au pus la închiriat proprietăţile”, conform comunicatului.

Untold, un festival cu care ne mândrim

Festivalul Untold a ajuns pe locul 5 în topul mondial al festivalurilor, potrivit companiei Viberate, iar acest lucru a adus un capital de imagine extrem de mare atât pentru Cluj-Napoca, cât și pentru România.

„Artiştii şi echipele lor, oamenii din producţie, jurnaliştii internaţionali, precum şi fanii străini vorbesc acum în toată lumea despre UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de pe planetă. În 2022, UNTOLD a fost situat pe locul 5 în topul mondial al festivalurilor, potrivit companiei Viberate”, conform organizatorilor.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Scriitorul Salman Rushdie a fost înjunghiat în gât, în timp ce susținea un discurs la New York

0
Salman Rushdie
Sursa Foto - Captură Video Youtube

Salman Rushdie, romancierul de origine indiană care a primit ordinul de a fi ucis de Iran în 1989 din cauza scrierilor sale, a fost atacat pe scenă la un eveniment din New York. Se pare că acesta a fost înjunghiat, potrivit poliției statului New York și unui martor ocular.

Un bărbat s-a repezit pe scena de la Chautauqua Institution din vestul statului New York și l-a atacat pe Rushdie în timp ce acesta ținea o conferință despre libertatea artistică, a declarat un martor ocular. Un polițist de stat prezent la eveniment l-a prins pe atacator, a declarat poliția, potrivit Reuters.

Rushdie a fost transportat cu elicopterul la un spital, dar starea sa nu este cunoscută încă, a precizat poliția. Încă nu cunoaște motivul atacului.

Rushdie a căzut pe podea după ce bărbatul l-a atacat, iar apoi a fost înconjurat de un mic grup de persoane care i-au ridicat picioarele, aparent pentru a trimite mai mult sânge în partea superioară a corpului, în timp ce atacatorul a fost imobilizat, potrivit unui martor care a asistat la conferință.

„Ne confruntăm cu o situație de urgență”, a declarat un purtător de cuvânt al Chautauqua Institution, contactat de Reuters.

Povestea lui Salman Rushdie

Rushdie, care s-a născut într-o familie musulmană din India, s-a confruntat cu amenințări cu moartea pentru cel de-al patrulea roman al său, „Versetele satanice”, despre care unii musulmani au spus că ar conține pasaje blasfemiatoare. Romanul a fost interzis în multe țări cu populație musulmană numeroasă la publicarea sa în 1988.

Un an mai târziu, Ruhollah Khomeini, pe atunci liderul suprem al Iranului, a pronunțat o fatwa, sau un edict religios, prin care îi îndemna pe musulmani să îl ucidă pe romancier pentru blasfemie.

Rushdie s-a ascuns timp de mulți ani. În 1998, guvernul iranian a declarat că nu va mai susține fatwa, iar Rushdie a trăit relativ deschis în ultimii ani. Cu toate acestea, organizațiile iraniene au pus la bătaie o recompensă de milioane de dolari pentru uciderea lui Rushdie.

Rushdie s-a aflat la Chautauqua Institution pentru a lua parte la o discuție despre Statele Unite și artiștii din exil, potrivit site-ului instituției.

El a devenit cetățean american în 2016 și locuiește în New York. El a criticat guvernul naționalist hindus al premierului Narendra Modi din India.

Agenția Wylie, care îl reprezintă pe Rushdie, nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

PEN America, un grup de susținere a libertății de exprimare al cărui fost președinte este Rushdie, a declarat că este „în stare de șoc și oroare” în legătură cu ceea ce a numit un atac fără precedent asupra unui scriitor din Statele Unite.

„Salman Rushdie a fost vizat pentru cuvintele sale timp de zeci de ani, dar nu s-a clintit niciodată și nici nu a șovăit”, a declarat Suzanne Nossel, directorul executiv al PEN. Mai devreme în cursul dimineții, Rushdie i-a trimis un e-mail pentru a o ajuta cu relocarea scriitorilor ucraineni care caută refugiu, a spus ea.

Senatorul american Chuck Schumer din New York a numit acest lucru „un atac asupra libertății de exprimare și de gândire”.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Povestea bărbatului care a fost mușcat de rechin: „I-am lovit gura cu genunchii și cu pumnul”

0
Alain Llovera
Sursa Foto - Captura Youtube

Ziarul german Bild a luat legătura cu o persoană care a rămas fără o mână după ce a fost atacată de un rechin. Povestea impresionantă, mai jos.

Într-o dimineață, Alain Llovera se afla pe plajă cu fratele său și doreau să facă surfing. Tânărul de 28 de ani se întinde pe placă și începe să vâslească.

Dar după câțiva metri, ceva îl trage brusc în jos.

„Mă simțeam ca o pradă, ca o carne. I-am lovit gura cu genunchii și cu pumnul. M-a mușcat de braț”, povestește bărbatul, acum în vârstă de 58 de ani, pentru sursa citată, despre momentul în care a fost atacat de un rechin.

Dar, acest atac traumatizant nu l-a împiedicat pe Alain să își abandoneze pasiunea. La doar trei luni după atac, a revenit pe placa de surf.

Din 2010, 30 de persoane au murit în urma atacurilor rechinilor în La Réunion, o mică insulă din Oceanul Indian, situată între Madagascar și Mauritius, denumită de localnici și „iadul rechinilor”.

Reamintim că în această vară și o turistă româncă a fost ucisă în urma unui atac al unui rechin, chiar în Egipt.

Trupul unei turiste românce în vârstă de aproximativ 40 de ani a fost descoperit la câteva ore după un atac care a provocat moartea unei austriece în vârstă de 68 de ani.

CITEȘTE ȘI – Marea Roșie, Egipt: O turistă româncă ucisă în urma unui atac al unui rechin. Este a doua victimă

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

VIDEO: O substanță toxică necunoscută ar putea fi cauza morții a tone de pești

0

Autoritățile poloneze și germane lucrează „fără încetare” pentru a stabili cauza morții a tone de peștil din râul Oder, a declarat vineri ministrul german al mediului, Steffi Lemke, avertizând asupra unei catastrofe ecologice.

De la sfârșitul lunii iulie au fost găsite tone de pești morți în râul Oder, care traversează Germania și Polonia. Ambele părți au declarat că sunt de părere că o substanță toxică este de vină, dar nu au reușit încă să o identifice.

Laboratorul de stat a găsit niveluri ridicate de mercur în probele de apă, dar guvernatorul regiunii poloneze Lubusz a declarat că inspectorii săi au găsit doar câteva urme.

Potrivit Autorității Naționale de Gestionare a Apei din Polonia, până joi seara au fost recuperate 11 tone de pești morți din râul de pe partea poloneză.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

VIDEO: Fanii marchează 100 de zile rămase până la Cupa Mondială din Qatar

0

Fanii fotbalului au avut șansa de a-și testa abilitățile în cadrul unui eveniment interactiv organizat joi (11 august) la Doha, pentru a marca numărătoarea inversă de numai 100 de zile până la startul Cupei Mondiale din 2022 din Qatar.

Evenimente interactive au fost organizate în centrele comerciale din țara din Orientul Mijlociu, unde fanii, tineri și bătrâni, și-au putut încerca „piciorul” la diferite provocări, inclusiv lovirea mingilor în ținte și driblarea printre obstacole.

Participanții au avut, de asemenea, șansa de a câștiga bilete la finala care, potrivit rapoartelor, va începe acum pe 20 noiembrie.

Mai multe rapoarte indică faptul că meciul de deschidere dintre Qatar și Ecuador a fost devansat cu o zi, de la 21 noiembrie la 20 noiembrie.

În timp ce mulți localnici au aplaudat schimbarea anunțată, un canadian care locuiește în Doha, Shahram Konoodi, s-a arătat îngrijorat că fanii care vin din străinătate s-ar putea confrunta cu unele probleme logistice.

„Oamenii au cumpărat bilete la meci, bilete de avion, și-au rezervat hoteluri, așa că nu știu cât de bună este această mutare. Dar pentru noi, o zi, nu contează, pentru că noi locuim aici și pur și simplu mergem la o altă dată”, a declarat Konoodi pentru Reuters, în timp ce participa la eveniment.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Suedia a extrădat în Turcia un bărbat acuzat de fraudă

0

Suedia a decis să extrădeze un bărbat în Turcia, în urma unor negocieri dificile pentru aderarea la NATO. Extrădarea bărbatului, care este acuzat de fraudă, vine după ce Ankara a cerut ca Suedia să extrădeze mai multe persoane în Turcia, iar autoritățile de la Ankara, la rândul lor, vor susține aderarea la NATO a Suediei.

Este pentru prima dată când Suedia a decis să extrădeze o persoană în urma unor negocieri tensionate cu Ankara.

Turcia, aliat al NATO, și-a ridicat în iunie opoziția față de aderarea Suediei și Finlandei la alianța defensivă, după ce anterior a acuzat cele două țări nordice că adăpostesc ceea ce Turcia spune că sunt militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis.

Turcia a oferit Suediei o listă de persoane pe care dorește să le extrădeze ca parte a acordului, dar de atunci și-a exprimat frustrarea față de lipsa de progrese.

„Aceasta este o chestiune de rutină normală”, a declarat ministrul suedez al Justiției, Morgan Johansson, într-un mesaj text pentru Reuters. „Persoana în cauză este un cetățean turc și a fost condamnat pentru infracțiuni de fraudă în Turcia în 2013 și 2016”.

„Curtea Supremă a examinat problema ca de obicei și a concluzionat că nu există obstacole în calea extrădării”, a adăugat el.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Justiției a refuzat să spună dacă bărbatul se află pe lista persoanelor pe care Turcia a cerut să fie extrădate sau să facă alte comentarii pe această temă.

Bărbatul neagă crima, spunând că a fost condamnat pe nedrept pentru că s-a convertit de la islam la creștinism, a refuzat să facă serviciul militar și are rădăcini kurde, potrivit SVT.

Într-o declarație, instanța spune că nu a apărut nimic care să indice că bărbatul riscă să fie persecutat în Turcia.

Televiziunea suedeză SVT, care a fost prima care a relatat despre extrădare, a declarat că bărbatul a fost condamnat în Turcia la 14 ani de închisoare pentru mai multe acuzații de fraudă cu carduri bancare – lucru pe care acuzatul îl neagă.

Bărbatul, care ar avea în jur de 30 de ani, a solicitat azil în Suedia în 2011 și apoi statut de protecție în 2022, dar Agenția suedeză pentru migrație a respins ambele cereri. El a fost reținut în Suedia de la sfârșitul anului trecut din cauza cazului de extrădare.

În 2014, bărbatul a primit statutul de refugiat în Italia, potrivit documentelor judiciare.

Cu toate acestea, Curtea Supremă a anunțat la 25 iulie că nu vede niciun obstacol în calea extrădării.

Într-un acord semnat de Suedia și Finlanda în cadrul unui summit NATO de la Madrid la sfârșitul lunii iunie, cele două țări au convenit să examineze cererile de extrădare turcești „cu promptitudine și în detaliu”, potrivit Daily Sabah din Turcia.

Ambele țări nordice au respins extrădarea a 19 persoane.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!