26.8 C
București
duminică, 26 iunie 2022
Acasă Blog Pagina 3

A fost evacuat ultimul român rămas în Afganistan

1
Ultimul dintre cetățenii români aflați în Afganistan, care își exprimase dorința de a fi evacuat, a ajuns în siguranță pe Aeroportul Internațional din Islamabad, unde a fost preluat de personalul Ambasadei României din Pakistan, informează, duminică, Ministerul Afacerilor Externe. Ultimul cetățean român care a solicitat sprijin pentru repatriere autorităților române a reușit evacuarea din Kabul și a ajuns în siguranță pe Aeroportul Internațional din Islamabad, informează MAE. Românul a fost preluat de personalul Ambasadei României din Pakistan. „Acest cetățean român, care lucra pentru un program ONU și avea dublă cetățenie, a României și a Republicii Moldova, a fost evacuat și ajutat să ajungă în siguranță în Aeroportul internațional din Kabul cu sprijinul partenerilor internaționali, în pofida condițiilor extrem de dificile din teren. Ulterior, acesta a fost preluat pe un zbor până la Islamabad, asigurat de parteneri internaționali”, potrivit MAE. Cetățeanul român evacuat duminică era ultimul dintre cetățenii români aflați în Afganistan care își exprimase dorința de a fi evacuat. MAE transmite că, în prezent, toți cetățeni români care au solicitat sprijin pentru evacuare autorităților române se află în siguranță în afara teritoriului afgan.

BSTDB şi-a majorat portofoliul cu 14,6% în 2021, ajungând la 2,37 miliarde euro

Consiliul Guvernatorilor al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și-a desfășurat cea de-a 24-a reuniune anuală sub președinția domnului Samir Sharifov, Ministrul de Finanțe al Republicii Azerbaidjan. 

Consiliul Guvernatorilor a aprobat situațiile financiare pentru anul 2021 și profitul net de 43,9 milioane de euro alocat băncii, care se află pe profit pentru al șaptesprezecelea an consecutiv.

Pentru BSTDB, anul 2021 a fost al treilea an de implementare a strategiei sale pe termen mediu și a planului de afaceri 2019-2022, precum și unul dintre cei mai de succes ani de activitate de la înființarea Băncii.

După răspunsul în fața pandemiei din 2020, când activitatea operațională s-a concentrat pe sprijinirea clienților existenți și pe furnizarea de finanțare pentru firmele care se confruntau cu impactul declinului economic, Banca a revenit în 2021 la o abordare mai variată, ajutând firmele să continue investițiile amânate sau să se extindă pentru a beneficia de noi oportunități.

Pe parcursul anului, portofoliul BSTDB a crescut cu 14,6%, ajungând la 2,37 miliarde de euro. Consiliul Băncii a aprobat 29 de operațiuni noi, în valoare de 733,9 milioane de euro. Noile contracte semnate au crescut de la 20 în 2020 la 32 în 2021, în creștere cu 31,5% în termeni de volum, la 820,7 milioane de euro.

Consiliul Guvernatorilor l-a numit președinte al Consiliului pe guvernatorul pentru Republica Bulgaria. Guvernatorii Georgiei și Greciei au fost aleși în calitate de vicepreședinți, pentru o perioadă de un an, până la următoarea reuniune anuală a BSTDB, care va avea loc în Bulgaria, în iunie 2023. 

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Probleme la Metrorex. Compania are datorii de 33 de milioane de euro la Alstom

Compania franceză Alstom, care asigură mentenanţa metroului bucureştean, ia în considerare suspendarea progresivă a serviciilor de mentenanţă a flotei de metrou în luna iulie, dacă Metrorex nu achită facturile restante, a căror valoare totală este echivalentă unui an de servicii prestate.

Preşedintele Alstom, Gian Luca Erbacci, a declarat că pentru News.ro că metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante.

„Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Preşedintele Alstom Europe menţionează că în tot acest timp Alstom a plătit furnizorii şi salariile angajaţilor la zi, inclusiv o creştere salarială de 10% anul trecut şi anul acesta. 

“Alstom realizează mentenanţa conform contractului, indicatorii de performanţă sunt îndepliniţi, aşa că avem nevoie de achitarea integrală a facturilor. Este nevoie de angajament de ambele părţi, nu mai putem fi singurii care susţinem financiar acest contract”, a spus acesta.

Alstom precizează că a făcut toate demersurile amiabile în vederea recuperării sumelor datorate, iar în prezent două acţiuni sunt deschise la Tribunalul Bucureşti, dosarele fiind publice: pentru servicii prestate între mai şi decembrie 2021, plus penalităţi; şi pentru recuperareai penalităţilor de întârziere pentru facturile aferente serviciilor prestate în noiembrie şi decembrie 2020.

”După epuizarea tuturor demersurilor contractuale şi legale, dacă nimic nu se schimbă, compania ia în calcul suspendarea serviciilor de mentenanţă, ceea ce va duce la oprirea metroului pentru că trenurilor nu pot circula dacă nu sunt la zi cu mentenanţa.

Vom lua această măsură ca o ultimă opţiune posibilă, deoarece compania Alstom este pe deplin conştientă de importanţa serviciilor de mentenanţă pentru flota de metrou”, mai spune oficialul companiei care a furnizat servicii de mentenanţă în ultimii 18 ani, timp în care, susţine Alstom, disponibilitatea flotei a crescut de la 60% în 2004 la 100% în prezent.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Ministerul român de Externe ironizează declarațiile Rusiei despre „România Mare”

0

Ministerul Afacerilor Externe al României ironizează declarațiile Rusiei, care susținea că intrarea Republicii Moldova în UE ar însemna că se reface „România Mare”.

O asemenea declarație făcuse Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Medvedev este socotit cel mai înalt oficial rus, după președintele Putin. Medvedev a fost prim-ministru al Rusiei și a deținut chiar funcția de președinte al Rusiei, în perioada în care Vladimir Putin a fost prim-ministru.

„Declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din retorica falsă, cu care ne-am obișnuit deja, a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi. Acestă decizie reprezintă, pe de o parte, inițierea drumului ireversibil spre integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul și, pe de altă parte, o nouă confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii”, precizează un comunicat transmis de Ministerul român de Externe.

Medvedev a făcut repectiva declarație după ce Republica Moldova a primit statutul de candidat oficial la admiterea în UE. Acest statut i-a fost acordat de Consiliul European. Președinta Maia Sandu l-a sunat după aceea pe președintele Klaus Iohannis, pentru a-i mulțumi.

La aceeași dată, 23 iunie 2022, și Ucraina a primit statutul de candidat oficial.

De ce a vorbit vicepreședintele Rusiei despre „România Mare”

Ideea că România actuală ar dori să refacă „România Mare” a fost vehiculată periodic de propaganda Rusiei. După cum se știe, mai puțin de jumătate dintre locuitorii Republicii Moldova susțin unirea cu România. De aceea, ideea lansată de Medvedev putea tensiona relațiile dintre România și Republica Moldova.

Concomitent, enunțarea acestei idei era menită și să scadă dorința locuitorilor Republicii Moldova de a intra în UE. Și, tot în avantajul Rusiei, enunțarea acestei idei putea tensiona relațiile dintre România și Ucraina.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Bode: Drogurile distrug vieţi. Am solicitat tuturor structurilor mai multă implicare

0

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a afirmat cu ocazia Zilei Internaţionale Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri că a solicitat tuturor structurilor din cadrul ministerului mai multă implicare şi eficienţă atât în activităţile de combatere, cât şi în cele de prevenire şi a susţinut că faţă de întreg lanţul care întreţine acest flagel, dar şi faţă de acei reprezentanţi ai instituţiilor statutului care se dovedesc complici „nu trebuie să existe niciun fel de toleranţă”.

„Astăzi, de Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri, vreau să trag încă o dată un semnal de alarmă cu privire la aceste fenomene care distrug vieţi, dezbină comunităţi, subminează modernizarea şi evoluţia statelor!

Am solicitat tuturor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne mai multă implicare şi eficienţă atât în activităţile de combatere, cât şi în cele de prevenire. Faţă de întreg lanţul care întreţine acest flagel, dar şi faţă de acei reprezentanţi ai instituţiilor statutului care se dovedesc complici nu trebuie să existe niciun fel de toleranţă”, a afirmat ministrul, duminică, în mesajul său, potrivit Agerpres.ro.

Potrivit lui Bode, activităţile de identificare, depistare şi apoi de tragere la răspundere trebuie intensificate, iar toate eforturile instituţiilor în acest sens trebuie susţinute şi consolidate.

„Am subliniat, întotdeauna, importanţa prevenirii consumului şi traficului ilicit de droguri, iar Ministerul Afacerilor Interne a desfăşurat campanii de informare şi conştientizare cu privire la riscurile pe care le implică aceste comportamente nocive”, susţine șeful MAI.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua drapelului

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, duminică, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, că tricolorul reprezintă un liant puternic între prezent, trecut şi viitor, reamintind simbolic de valorile fundamentale ale naţiunii române.

„26 iunie, Ziua Drapelului Naţional, are o însemnătate deosebită pentru România şi ne oferă prilejul de a ne manifesta respectul faţă de unul dintre simbolurile fundamentale ale identităţii şi unităţii naţionale.

Tricolorul reprezintă un liant puternic între prezent, trecut şi viitor, iar arborarea drapelului nostru la ceremoniile care marchează evenimente istorice şi la competiţiile sportive naşte, în inimile românilor, sentimentul profund de apartenenţă la ţară şi neam.

Aducem un pios omagiu tuturor înaintaşilor noştri, eroi care au luptat şi s-au jertfit pentru o ţară independentă, suverană, unitară şi indivizibilă. Drapelul ne reaminteşte, în mod simbolic, de valorile fundamentale ale naţiunii noastre, afirmate, promovate şi protejate cu consecvenţă de către românii din ţară şi de pretutindeni”, se arată în mesajul lui Iohannis.

În contextul acestei zile aniversare, şeful statului aminteşte de priorităţile strategice ale României.

„România este un stat modern, guvernat de principii democratice, parte a marii familii euroatlantice. Consolidarea profilului ţării noastre în NATO şi în Uniunea Europeană, precum şi în cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii constituie priorităţile strategice ale politicii externe şi de securitate ale ţării noastre. Astăzi, privim cu mândrie la Drapelul Naţional şi reflectăm cu recunoştinţă la istoria pe care o poartă cu sine!”, adaugă Klaus Iohannis.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 203. Patru rachete rusești au lovit orașul Kiev

Patru rachete rusești au lovit orașul Kiev, distrugând mai multe blocuri de locuințe, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Presa ucraineană afirmă că rușii n-au țintit obiective militare ci doar clădiri rezidențiale, civile. Un bloc de nouă etaje a fost incendiat. Primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko, s-a deplasat la locul atacului pentru a vedea amploarea distrugerilor. Până în acest moment, bilanțul oficial al victimelor este de un mort și mai mulți răniți.

Obiective civile sunt lovite de rachete rusești

Atacul asupra capitalei apare în contextul în care Rusia revine în ofensivă în mai multe regiuni din Ucraina. Cea mai dificilă situație este în regiunea din estul Ucrainei, Donbas. Ea este aproape complet ocupată de militarii ruși. Cu o zi înainte, sâmbătă, rușii anunțau că zona industrială și aeroportul din orașul Severodonetsk din Lugansk sunt „complet eliberate”. Militarii ruși cooperează cu luptători ceceni trimiși de Ramzan Kadyrov și cu milițiile separatiștilor rusofoni din Lugansk.

Regimul Putin a recunoscut așa – zisele „Republici Populare” Donețk și Lugansk. La rândul lor, autoritățile locale separatiste au anunțat că vor organiza referendumuri în care să se pună în discuție unirea acestor regiuni cu Rusia. După un scenariu similar, după ce Rusia a ocupat Crimeea, în peninsulă a avut loc un referendum, nerecunoscut de Ucraina, în care s-a votat unirea peninsulei Crimeea cu Rusia.

În Occident apar tot mai multe critici cu privire la sprijinul militar pe care unele țări l-ar fi oferit prea târziu Ucrainei. Cele mai multe asemenea critici se referă la Germania.

La inițiativa SUA, la baza militară americană Ramstein din Germania avusese loc o reuniune a Grupului consultativ pentru apărarea Ucrainei. La reuniune au venit reprezentanți din 40 de țări,  atât din NATO cât și din afara Alianței. Acela a fost momentul în care unele țări, inclusiv Germania, au acceptat să livreze arme către Ucraina.

Citește și:

Rusia – Ucraina, ziua 202: stenogramele discuțiilor dintre Macron și Putin au apărut în mass-media

Maia Sandu ar putea face o vizită la Kiev

Președinta Maia Sandu ar putea face o vizită la Kiev, unde ar urma să aibă o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski.

„Există un asemenea plan. O să revin cu mai multe detalii atunci când lucrurile vor fi confirmate”, a precizat președinta Republicii Moldova, citată de presa de la Chișinău.

Declarația acesteia intervine după ce patru lideri politici europeni au făcut o vizită comună în Ucraina. Cei patru au fost președintele României, președintele Franței, cancelarul Germaniei și premierul Italiei. Un purtător de cuvânt al Președinției Ucrainei, citat de presa de la Kiev, a explicat că, dacă președinta Republicii Moldova va veni în Ucraina, vizita nu va fi anunțată dinainte, din motive de siguranță.

Vizita președintei Republicii Moldova ar urma să aibă loc imediat după ce aceste două țări au primit statut de candidat oficial la aderarea la UE. Ucraina și Republica Moldova au primit simultan statutul de stat candidat. Momentele intrării în UE a acestor două țări nu vor fi neapărat simultane.

Maia Sandu a mai avut o vizită la Kiev în anul 2021

Maia Sandu a mai avut o vizită în Ucraina în anul 2021, înainte să înceapă războiul în Ucraina.

Pe de altă parte însă, actualul război cu Rusia, purtat pe teritoriul Ucrainei, continuă.

Citește și:

Rusia – Ucraina, ziua 202: stenogramele discuțiilor dintre Macron și Putin au apărut în mass-media

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Imediat după ce Republica Moldova a devenit candidat la UE, Maia Sandu l-a sunat pe Klaus Iohannis

0

Imediat după ce Republica Moldova a primit statutul de candidat la UE, Maia Sandu l-a sunat pe Klaus Iohannis.

Președinta Maia Sandu a făcut această precizare într-un interviu acordat postului Euronews România. Ea a fost întrebată dacă a discutat cu președintele României, după ce Republica Moldova a devenit stat candidat. „Bineînțeles. L-am sunat imediat și i-am mulțumit frumos pentru tot spijinul pe care ni l-a acordat. Le mulțumesc cetățenilor României și autorităților, pentru că în acest proces, extrem de important pentru noi, am avut toată susținerea”, a răspuns președinta Maia Sandu.

Uniunea Europeană a decis, la 23 iunie 2022, să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat oficial la aderarea în UE. Anunțul în acest sens l-a făcut președintele Consiliului European, Charles Michel. „Viitorul nostru este împreună”, a subliniat Charles Michel despre relațiile cu Ucraina și cu Republica Moldova.

Inclusiv pentru România, avansarea negocierilor dintre UE și Republica Moldova este un element extrem de important. Intrarea Republicii Moldova în UE va permite strângerea și mai mult a relațiilor dintre România și Republica Moldova.

Și Georgia este candidat la UE dar n-a primit statut oficial

Cea de-a treia țară care spera să primească statutul de candidat oficial este Georgia. Dar în cazul Georgiei, Consiliul European a amânat luarea unei decizii. Motivul ar putea fi legat de suspiciunile conform cărora Rusia ar folosi bănci din Georgia pentru a evita sancțiunile economice occidentale.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Planul Urbanistic General al Capitalei a fost anulat în instanță

0

Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei a fost anulat în instanță, printr-o decizie a Tribunalului București.

Decizia instanței anulează Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 269 / 21.12.2000. Sentința nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile.

Procesul fusese intentat în martie 2018 de către Carmen Speranţa Tomescu. Pârâţi sunt Consiliul General al Capitalei şi primarul general. Obiectul procesului îl constituire anularea hotărârii de Consiliu General prin care s-a aprobat PUG.

Inițiatoarea procesului a fost proprietarul unui imobil de pe strada Berzei. Ea dorea, prin acest proces, să conteste exproprierea care s-a făcut sub mandatul primarului general Sorin Oprescu. Exproprierea fusese făcută pentru lărgirea arterei de comunicație Buzești – Berzei.

Primul termen al procesului a fost în septembrie 2018. La acel moment, primar general era Gabriela Firea.

Planul Urbanistic General nu se poate anula pentru interesul unui singur om, susține Nicușor Dan

După decizia pronunțată de instanță la 24 iunie 2022, actualul primar general, Nicușor Dan, a anunțat că va face recurs. Nicușor Dan a declarat pentru agenția Hotnews că nu e normal ca, pentru interesul unei singure persoane, să fie anulat întregul PUG.

În această controversă a luat poziție și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. „Instanţa a anulat printr-o hotărâre (nedefinitivă) Plaul de Urbanism General al Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte progresul lucrărilor la PUG, astăzi ne aflăm tot acolo unde ne aflăm în ultima zi de mandat a Gabrielei Firea. Niciun progres. Fără PUG, închidem oraşul”, a avertizat primarul Ciucu printr-un mesaj postat pe internet.

Actualul PUG, care fusese aprobat în anul 2000, a expirat în anul 2010. Un nou PUG este acum în lucru dar nu se știe când se va finaliza. Până la un nou PUG, primăriile de sector au lansat, separat, Planuri Urbanistice Coordonatoare.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!