O capodoperă a lui Botticelli, dată dispărută de peste jumătate de secol, a fost găsită. Era “ascunsă” la vedere, în casa unei familii italiene.
Comandamentul pentru protecția patrimoniului cultural a dat de urma tabloului pierdut într-o casă dintr-un oraș numit Gragnano, în apropiere de Napoli, potrivit CNN.
Portretul Fecioarei Maria și al copilului, pictat în tempera pe lemn, a fost comandat de Biserica Romano-Catolică în 1470 artistului Sandro Botticelli.
Printre cele mai cunoscute lucrări ale lui Botticelli se numără “Nașterea lui Venus” și “Primavera”. Autoritățile italiene estimează că pictura mai puțin cunoscută, una dintre ultimele picturi ale lui Botticelli, valorează 109 milioane de dolari.
Opera de artă fusese adăpostită anterior într-o biserică din Santa Maria la Carità, dar după ce un cutremur a avariat biserica, a fost încredințată unei familii locale, familia Sommas, care a transmis-o din generație în generație.
“Ultima dată când autoritățile au inspectat reședința privată în care era păstrată pictura lui Botticelli a fost în urmă cu peste 50 de ani”, a declarat Massimiliano Croce, comandantul unității de patrimoniu cultural, potrivit The Guardian.
“De atunci, în mod inexplicabil, tabloul fusese uitat de autorități. Când, după ce, în urma unor cercetări privind aceste opere care urmează să fie inspectate, am realizat că o pictură de Botticelli se afla într-o casă a unei familii de peste 50 de ani, am decis să o inspectăm”, a continuat Croce.
În ciuda faptului că exista un dosar care atesta că familia Somma deținea tabloul, despre care știa chiar și primarul localității, acesta a fost cumva adăugat pe lista operelor de artă dispărute a Ministerului Culturii
Atacantul echipei FCSB, Andrea Compagno, care evoluează în fotbalul românesc din 2020, a oferit o perspectivă asupra conaționalilor noștri. El și familia sunt fascinați de România, dar au menționat și aspecte pe care nu le apreciază aici, inclusiv prezența excesivă a “aparențelor” în societatea românească.
” Dacă te uiţi în Bucureşti, de fiecare dată când vin părinţii mei sau o prietenă la mine, nu pot să creadă ce maşini văd aici. Ei cred că aici sunt prea mulţi bani. E incredibil, deoarece imaginea este că România nu este o ţară foarte bogată. Toţi oamenii care vin aici spun că este la fel ca în Monte Carlo! Un român, dacă are 10 euro, îşi cumpără o maşină de 9 euro! Dar stă în apartament cu chirie. Vrea să arate altceva”, a spus Andrea Compagno, pentru Fanatik.
La vârsta de 53 de ani, Damian Drăghici a intrat din nou în post negru și se află deja la a cincea zi a acestei experiențe. Artistul a hotărât să împărtășească fiecare detaliu al acestui parcurs cu urmăritorii săi, oferindu-le o privire în zilele în care se dedica exclusiv consumului de apă, renunțând complet la orice formă de hrană.
“Nu am băut nimic decât apă”
„Nu am băut nimic decât apă. Am puține dureri de cap pentru că nu am început încă hidrocolonoterapia (n.r procedura terapeutică ce implică curățarea colonului cu apă sau alte lichide). Odată ce ies toxinele din corp nu mai ai dureri de cap, deci ăsta ar fi următorul lucru. Sunt momente când îmi scade energia dar am învățat să pot să respir și să le gestionez de așa natură încât să pot să fac față. Asta durează maxim undeva între 5 și 10 minute când îmi scade energia, altfel nu mă simt deloc slăbit, deja am 38 de ore, sunt foarte bine. Vă updatez cum mă simt și în următoarele zile…”, a povestit Damian Drăghici
“Unii îl numesc post negru, alții îl numesc doar cu apă“
„Ziua 4 de post doar cu apă. Unii îl numesc post negru, alții îl numesc doar cu apă. Deci 4 zile de când nu am mâncat. Astăzi este a patra zi, joi seară, și pot să spun că a fost cea mai grea zi pentru mine. De obicei era ziua trei. M-am simțit foarte low, așa, foarte jos, n-am avut energie foarte multă. Din punct de vedere slăbit, cred că am început de la 89-90 și azi dimineață eram la 87 kg. Ca stare am fost foarte moale, dar am a avut și o zi aglomerată, am făcut o grămadă de lucruri. Cred că dacă aș fi stat toată ziua în pat era ok dar am avut mult de muncit, am filmat și un podcast, am avut și am repetiții, deci a fost toată ziua încărcată, am muncit de la 7 dimineața. În fiecare dintre zilele astea am avut zile în care am muncit și câte 16 ore. O să vă țin la curent”, a mai spus Damian Drăghici
Președintele american Joe Biden și prima doamnă, Jill Biden, au participat joi (30 noiembrie) la tradiția anuală de aprindere a Bradului Național de Crăciun din Washington, aducând spiritul sărbătorilor în capitala SUA.
Biden a numărat invers de la cinci înainte de aprinderea luminilor și le-a urat americanilor un Crăciun Fericit. “Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți, fie ca Dumnezeu să ne protejeze”, a adăugat Biden.
La începutul săptămânii, a existat un scurt moment de incertitudine când bradul s-a răsturnat din cauza rafalelor puternice de vânt.
În discursul de deschidere a summitului ONU pe tema climei, regele Marii Britanii a declarat vineri, 1 decembrie, că lumea este “teribil de departe de drumul cel bun” în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice și că economia globală va fi în pericol dacă mediul nu va fi reparat rapid.
Regele Charles le-a spus liderilor mondiali prezenți la summitul din Dubai că pericolele schimbărilor climatice nu mai sunt un risc îndepărtat și i-a îndemnat să ia mai multe măsuri.
După un an cu temperaturi record, presiunea este din ce în ce mai mare la summitul din acest an. Acțiunile de limitare a schimbărilor climatice trebuie accelerate.
Cu toate acestea, țările sunt divizate în ceea ce privește viitorul combustibililor fosili, a căror ardere este principala cauză a schimbărilor climatice.
Palestinienii din sudul Fâșiei Gaza s-au grăbit vineri (1 decembrie) să salveze copii și alte persoane rănite în urma unui atac israelian asupra unei case din Rafah, după ce încetarea temporară a războiului dintre Hamas și Israel a luat sfârșit.
Avioanele de război israeliene au reluat atacurile aeriene asupra Gaza, forțând civilii palestinieni să caute adăpost.
Sirenele au răsunat în sudul Israelului, în timp ce militanții au tras din enclava de coastă în orașe, după ce discuțiile pentru prelungirea armistițiului de o săptămână au eșuat.
Fiecare parte a declarat că cealaltă parte a respins termenii de prelungire a armistițiului, care presupunea eliberarea ostaticilor capturați de Hamas și de alți militanți în raidul mortal din 7 octombrie în Israel, care a precipitat războiul, și eliberarea palestinienilor deținuți în închisorile israeliene.
La câteva ore de la expirarea armistițiului, oficialii din domeniul sănătății din Gaza au raportat că 54 de persoane au fost deja ucise și zeci de persoane au fost rănite în urma unor lovituri aeriene care au lovit cel puțin opt case.
Gică Popescu și Gică Hagi au transmis, vineri, un mesaj românilor cu ocazia Zilei Naţionale.
„Mi-am început ziua ascultând imnul României. Aştept cu nerăbdare să-l ascult din nou pe 18 mai în tricoul echipei naţionale. Pentru ultima dată! Să fim mândri, oneşti, muncitori şi să nu renunţăm la ce visăm pentru noi şi pentru ţara noastră. La mulţi ani tuturor!”, a scris pe contul personal de Facebook Gheorghe Popescu, în prezent preşedinte al clubului Farul Constanţa.
Fostul căpitan al echipei naţionale a României, Gheorghe Hagi, a declarat că este important ca românii să exceleze în toate domeniile.
„Avem toţi nevoie de succese. Pentru că succesele aduc bucurie, fericire, respect şi cred că românii au nevoie de aceste lucruri în orice domeniu. Românii trebuie să exceleze şi să iasă în evidenţă”, a spus Hagi în conferinţa de presă de dinaintea partidei pe care echipa pe care o antrenează, Farul Constanţa, o dispută în cursul acestei zile în deplasare cu Poli Iaşi.
De asemenea, Hagi a postat şi un mesaj pe contul personal de Facebook: „Mândru că sunt român, mândru să reprezint România în orice moment! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”
Cei mai mulţi români (64%) intenţionează să-şi petreacă sărbătorile de iarnă acasă, într-un cadru restrâns al familiei, în timp ce 21% optează pentru o celebrare extinsă în familie, iar 11% preferă să sărbătorească acasă, alături de prieteni.
Potrivit unei cercetări realizate de o companie de cercetare de piaţă, 16% dintre români declară că vor merge acasă la rude, 9% la prieteni şi doar 7% spun că vor pleca la munte, în ţară.
Totuşi, când vine vorba de preferinţe şi dacă ar putea alege orice destinaţie, 37% ar prefera să petreacă sărbătorile într-o cabană la munte, 23% pe o plajă tropicală, 22% declară că ar rămâne tot acasă, iar 17% ar prefera un oraş plin de viaţă, cu lumini festive.
Datele studiului realizat de iSense Solutions relevă că sărbătorile de iarnă încep cu moş Nicolae, iar 51% dintre români declară că îşi vor pregăti ghetuţele pentru ca moşul să le aducă daruri şi tot jumătate dintre români (51%) vor vizita târgurile de Crăciun ca şi experienţă autentică de sărbători. Când vorbim despre tradiţii, fie ele moştenite din familie sau de ordin religios, peste jumătate dintre români declară că primesc colindătorii (58%), în timp ce 30% merg la biserică şi 22% ţin Postul Crăciunului.
Ca activităţi şi obiceiuri de sărbători, 70% declară că vor găti produse tradiţionale, 71% vor oferi cadouri, 82% vor împodobi bradul şi 66% vor aşeza cadourile sub brad. Dintre cei care au declarat că vor împodobi bradul, peste jumătate preferă bradul artificial (58%), 23% preferă un brad natural tăiat, în timp ce doar 12% aleg un brad natural în ghiveci şi 3% un brad din propria curte.
Tradiţiile ce ţin de colindat sunt mai puţin practicate, astfel că 26% dintre români aleg să meargă la colindat în Ajunul Crăciunului, 8% merg cu pluguşorul şi 5% merg cu capra/ursul.
Meniul celor care vor găti bucate tradiţionale include sarmale în foi de viţă sau varză (64%), celebra salată boeuf (64%), cozonaci (53%), cârnaţi proaspeţi sau afumaţi (45%), piftie (45%), vin fiert (39%), mămăligă, pentru a o servi împreună cu bucatele tradiţionale (30%), caltaboşi (28%), tobă (26%) şi turtă dulce (11%). Pentru mâncărurile pregătite, aceştia declară că vor cheltui în medie 740 lei.
Cercetarea arată că românii oferă cadouri şi fac gesturi frumoase pentru cei dragi. 89% dintre români afirmă că vor oferi cadouri familiei, 44% prietenilor şi 26% colegilor de muncă. Cei care intenţionează să cumpere cadouri preferă achiziţionarea online (69%), din supermarketuri (65%), din mall-uri (54%), de la târgurile de sărbători (33%), din magazinele de artizanat/handmade (23%) sau din magazine de antichităţi ori second-hand (7%). Majoritatea îşi face o listă de cadouri şi le cumpăra din timp (69%), iar restul merg cu doar câteva zile înainte de sărbători şi le cumpără (31%). În ceea ce priveşte bugetul alocat, media sumei alocate pe cadouri este de 816 lei.
Palestinienii și-au părăsit casele din Khan Younis, în Gaza, îndreptându-se spre vest vineri (1 decembrie), după ce luptele dintre Israel și Hamas au reînceput.
Avioanele de război israeliene au reluat vineri bombardamentele asupra Gaza, în timp ce civilii palestinieni au fugit să se adăpostească, iar sirenele rachetelor au răsunat în sudul Israelului. Războiul a fost reluat după ce armistițiul de o săptămână a eșuat fără un acord de prelungire.
În timp ce termenul a expirat, jurnaliștii Reuters aflați în Khan Younis, în sudul Gaza, au văzut cum zonele estice au fost supuse unui bombardament intensiv.
Armata israeliană a anunțat că a “reluat operațiunile de luptă” și că avioanele sale de război lovesc enclava, acuzând Hamas că a încălcat mai întâi armistițiul prin lansarea de rachete și că nu a reușit să elibereze toate femeile pe care le ținea ostatice.
Hamas a declarat că Israelul poartă responsabilitatea pentru sfârșitul armistițiului, pentru că a respins condițiile de eliberare a mai multor ostatici și de prelungire a acestuia.
Un elicopter s-a prăbușit vineri dimineața pe o șosea de centură din capitală, lovind un autoturism. De altfel, trei persoane au fost rănite, potrivit autorităților.
Două persoane se aflau în elicopter, una a reușit să iasă, în timp ce cealaltă a fost salvată din epavă de pompieri, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al serviciilor de urgență.
Ambii au fost răniți în accident, la fel ca și șoferul mașinii lovite de elicopter, au precizat serviciile de urgență.
Unul dintre supraviețuitorii accidentului a suferit un traumatism cranian ușor, altul pare să aibă un femur rupt, iar al treilea a suferit răni ușoare, a precizat purtătorul de cuvânt.
În primele zece luni ale acestui an, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut cu 5,3%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 5.850 de unităţi.
Conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), cele 5.850 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 120,927 milioane de dolari, în creştere de aproape 3,5 ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-septembrie 2022, de 35,06 milioane de dolari.
În octombrie 2023, au fost înmatriculate 608 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (30,92%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,38% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,16%).
La finele lunii octombrie 2023, în România existau 250.066 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,11 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.601 (capital subscris de 3,42 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,847 miliarde de dolari, în 6.055 firme.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la 105 ani de la Marea Unire este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate.
“Dragi români, 1 Decembrie este sărbătoarea care ne aduce împreună pe noi, românii, indiferent unde ne aflăm, reconectându-ne la spiritul unităţii noastre naţionale. O celebrăm an de an, de fiecare dată cu emoţia de a fi parte a unei comunităţi în care ne simţim acasă, de a vibra, ascultând imnul şi fluturând drapelul la manifestările din toată ţara prilejuite de această zi, cu bucuria de a împărtăşi cu ceilalţi aceleaşi simboluri şi aceeaşi identitate naţională. În astfel de momente, ne reamintim de cultura şi de tradiţiile care ne definesc şi, mai ales, de marile răscruci ale istoriei noastre, când doar prin solidaritate şi unitate am putut depăşi cu hotărâre greutăţi care păreau de netrecut. Însăşi înfăptuirea României Mari a fost rezultatul a zeci de ani de sacrificii şi eforturi colosale depuse de elitele vremii, de liderii politici, de Armată şi de populaţie, sub viziunea şi dorinţa covârşitoare de a-i cuprinde într-un singur stat pe toţi cei care vorbeau limba română”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale a România.
Potrivit acestuia, “cele mai mari izbânzi, în special obţinerea Independenţei şi realizarea Marii Uniri, momente care ne-au definit modernitatea, au fost înfăptuite atunci când românii au lăsat deoparte diferenţele, au pus mai presus de orice binele şi viitorul statului şi au fost uniţi în jurul aceloraşi idealuri şi aspiraţii”.
Şeful statului subliniază reuşitele şi progresele realizate de România la 105 ani de la Marea Unire. El indică apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO.
“Dragi români, la 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile. România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre. Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, a mai afirmat preşedintele Iohannis.
Printre cei care participa la Recepţia de Ziua Naţională se află fostul presedinte Emil Constantinescu, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis.
Recepția a fost organizată mai devreme decât în alți ani, pentru că președintele pleacă astăzi la Dubai.
România este iubită în Republica Moldova pentru ajutorul constant, dar, mai ales, pentru lucrurile care ne unesc – limba transmisă cu dragoste de părinţi, istoria de la care învăţăm multiple lecţii de demnitate şi cultura care construieşte cele mai statornice punţi, a declarat preşedintele Maia Sandu.
“România este iubită aici pentru ceea ce face, dar mai ales pentru ceea ce este. Şi ştiu că şi Moldova este iubită în România. România, de-a lungul anilor, ne-a iubit necondiţionat, fără a aştepta lauri sau beneficii. Şi, ca orice iubire autentică, România nu a clamat-o, bătându-se cu pumnul în piept, ci a manifestat-o indiferent de circumstanţe. Ne-a oferit lumină, la propriu, când aveam cea mai mare nevoie, ne ajută să ne modernizăm localităţile, să salvăm vieţile cetăţenilor de pe malul stâng al Prutului prin serviciul medical de urgenţă SMURD, ne-a oferit primele ajutoare pe timp de criză pandemică. Şi nu doar lista lungă a ajutoarelor oferite ne face să fim profund recunoscători, ci şi încrederea noastră că putem mereu conta pe România”, a subliniat Maia Sandu, într-un mesaj de felicitare, pe Facebook, cu ocazia Zilei Naţionale a României.
România este pentru noi un pilon de rezistenţă şi cel mai aprig avocat în drumul nostru european, a adăugat ea.
“O privim cu speranţă atunci când ne aflăm la nevoie şi ca reper în aspiraţiile noastre de aderare la UE. Iar România ne priveşte cu încredere că vom izbuti pe calea aleasă. Ne leagă trecutul, dar şi mai mult ne leagă viitorul. Ne leagă dorinţa de a construi o societate dreaptă şi bună pentru toţi cetăţenii noştri, de a deveni mai puternici împreună. Drumul nostru este comun, locul nostru este împreună în Uniunea Europeană. Ştim România alături de noi şi acest lucru ne ajută să avem încredere în viitor, oricât de mari ar fi încercările prin care trecem. La mulţi ani tuturor celor care simt româneşte, vorbesc limba română şi iubesc România!”, a încheiat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au instituit, vineri, cod roşu de inundaţii pe râuri din judeţele Bihor, Cluj şi Alba.
Până la miezul nopţii, Codul roşu vizează râurile din bazinele hidrografice: Someşul Cald – bazinul situat în amonte de Acumularea Fântânele (judeţele: Bihor şi Cluj), Drăgan – bazinul situat în amonte de Acumularea Drăgan şi afluenţii aferenţi sectorului aval de Acumularea Drăgan, Săcuieu, Călata – afluenţi ai râului Crişul Repede (judeţele: Cluj şi Bihor) şi Arieş – bazinul situat în amonte de staţia hidrometrică Câmpeni (judeţul Alba).
Potrivit hidrologilor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, se pot produce în bazinele avertizate scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri, existând probabilitatea depăşirii cotelor de pericol.
Potrivit informării INHGA, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în intervalul 01.12.2023, ora 15:00 – 01.12.2023, ora 20:00, pe unele râuri din bazinele hidrografice Săcuieu şi Arieş – bazinul situat în amonte de staţia hidrometrică Scărişoara.
După ce AS Roma a remizat în deplasare cu Servette Geneva, scor 1-1, în Europa League, antrenorul italienilor, Jose Mourinho, și-a criticat dur jucătorii, afirmând că aceștia au abordat meciul cu superficialitate.
Echipa italiană a condus la pauză după golul lui Romelu Lukaku, dar vicecampioana Elveţiei a egalat la puţin timp după startul reprizei secunde prin Chris Bedia. Înaintea ultimei etape din faza grupelor, Roma este pe locul 2 în Grupa G, la 2 puncte în spatele Slaviei Praga.
„Chiar nu înţeleg. Eu am jucat 150 de meciuri în Liga Campionilor care sunt mult mai ‘importante’, iar motivaţia mea pentru aceste meciuri este uriaşă. Se pare că unii oameni fără prea multă experienţă în Europa joacă aceste jocuri cam superficial. Întotdeauna sunt aceiaşi băieţi care rămân concentraţi timp de 90 de minute şi nu este nevoie să-i numesc. Apoi sunt nişte oameni care au o abordare puţin superficială în acest tip de meci”, a declarat Mourinho.
Dacă Roma va încheia grupa pe locul 2, va juca în februarie play-off-ul pentru optimile Europa League împotriva unei formaţii venite din Liga Campionilor.
„Nu cred că e un dezastru să fim în play-off. Evident că va fi greu, dar şi motivant… vom avea o altă mare seară în cupele europene pe un Stadio Olimpico plin”, a spus tehnicianul portughez.
Un șofer în vârstă de 59 de ani, care conducea un TIR încărcat cu balast, a fost transportat la spital, după ce s-a răsturnat cu ansamblul rutier pe un drum din localitatea Crevedia Mică, judeţul Giurgiu.
“ISU Giurgiu a fost solicitat în urmă cu puţin timp să intervină în localitatea Crevedia Mică după ce un autotren încărcat cu balast s-a răsturnat pe marginea drumului. La faţa locului s-au deplasat pompierii din cadrul Gărzii de Intervenţie Roata de Jos, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare şi o ambulanţă SAJ”, se arată într-un comunicat de presă al ISU Giurgiu.
Salvatorii sosiţi la la faţa locului au constatat că bărbatul, în vârstă de 59 de ani, are nevoie de îngrijiri medicale. Acesta, conştient şi cooperant, a fost preluat de echipajul SAJ şi transportat la spital.
Poliţiştii efectuează cercetări cu privire la cauzele şi condiţiile producerii accidentului rutier.
Aproape 3000 de militari, 130 de mașini blindate și 40 de avioane și elicoptere au participat la parada militară de la Arcul de Triumf, dedicată Zilei Naționale, iar alte sute de militari au participat la ceremoniile organizate în celelalte mari orașe ale României.
1 decembrie 2023 a fost ultima Zi Națională a României la care participat Klaus Iohannis în calitate de șef al statului. Iohannis a respectat strict programul, a ajuns exact la ora 11 și a plecat înapoi la Palatul Cotroceni la ora 12, imediat după terminarea paradei militare. În schimb, premierul Marcel Ciolacu, după ce a stat în tribuna oficială alături de Iohannis, a coborât printre oamenii simpli și a făcut o „baie de mulțime”. Este un gest simbolic pentru liderul PSD, în condițiile în care, în anul 2024, vor fi organizate alegeri.
În paralel, fără nicio conotație politică, aceasta a fost prima paradă militară dedicată Zilei Naționale la care a participat noul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Generalul Vlad a preluat funcția de șef al SMAp (cea mai înaltă funcție militară din România) chiar în ziua de 1 decembrie 2023.
Sosind la Arcul de Triumf exact la ora 11, președintele Iohannis a fost întâmpinat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Apoi, în tribuna oficială, șeful statului s-a așezat între președintele Senatului, Nicolae Ciucă (general în rezervă) și premierul Marcel Ciolacu. Ciucă și Ciolacu sunt și președinții celor două partide aliate la guvernare – PNL și PSD.
Pe sub Arcul de Triumf, coloana de militari l-a avut în frunte pe comandantul paradei, generalul Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre. Ceremonia de la București a fost cea mai amplă desfășurare de forțe organizată în cinstea Zilei Naționale a României. Din România, la parada militară de la București au participat peste 2.400 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, SRI, STS şi Administrația Națională a Penitenciarelor. Alături de militarii români, în blocul de paradă au defilat 250 de militari străini, în cadrul unor detașamente din Belgia, Franța, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, SUA și Olanda, precum și militari din țările care participă la structurile NATO de pe teritoriul României, cum ar fi Corpul Multinațional de la Sibiu. Printre oficialii străini, la Arcul de Triumf s-au aflat ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, și comandantul Armatei Naționale a Republicii Moldova, generalul Eduard Ohladciuc.
Un element interesant este acela că primii militari români care au trecut pe sub Arcul de Triumf au fost cei dintr-o unitate specială – Batalionul 313 Cercetare.
În dispozitivul de defilare de la Arcul de Triumf s-au aflat circa 150 de mijloace tehnice, inclusiv vehicule blindate. Simultan, centrul Capitalei a fost survolat de circa 40 de elicoptere și avioane ale MApN și ale MAI – inclusiv două elicoptere Black Hawk.
În coloana tehnicii militare au aflat inclusiv două lansatoare de rachete sol – sol HIMARS, acestea fiind cele mai noi arme din dotarea Forțelor Terestre ale României. Un detaliu interesant este că sistemele HIMARS sunt în dotarea brigăzii de la Focșani, tancurile prezentate la paradă sunt de la batalionul din Galați iar lansatoarele de rachete LAROM sunt de la un batalion din Bârlad. Așadar, cele mai puternice arme sunt în apropierea graniței de est a României. O excepție o reprezintă totuși sistemele sol – aer PATRIOT, a căror bază se află la sud de București.
Premierul Marcel Ciolacu, președinte al PSD, a transmis un mesaj special în cinstea Zilei Naționale a României. “Prezentul ne provoacă să facem față unor situații pe care cu greu le-am fi anticipat cu doar câțiva ani înainte și care pun o lume întreagă la încercare, iar România nu este nici ea ocolită”, a subliniat premierul. “Consider că mesajul de unitate al acestei zile ar trebui să fie prezent în orice acțiune a noastră, indiferent dacă ne referim la cetățeni, societate civilă, mediul de afaceri, reprezentanți ai statului sau la clasa politică. Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că suntem toți români și că avem un drum comun de parcurs ca națiune, de care depind prezentul și viitorul întregii societăți și al fiecărui cetățean”, a afirmat șeful Executivului.
La Arcul de Triumf, oamenii simpli au părut bucuroși de coborârea în mijlocul lor a lui Ciolacu, spre deosebire de distanțarea ostentativă a lui Iohannis. Spre președintele PSD s-au auzit urări prietenești: “Să trăiți, domnule președinte”. Dar poate e și o pregătire a anului 2024, când România va alege un nou șef al statului.
După ce Moldova şi Ţara Românească au devenit o singură ţară, sentimentul unităţii a crescut şi toate teritoriile locuite de români au început să vibreze, întrezărind posibilitatea realizării întregului vis, a afirmat secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care subliniază că toţi aparţinem unei singure naţiuni faţă de care avem obligaţia să ne strângem rândurile şi să-i dăm şansa unui nou început.
“Conştiinţa românilor de pretutindeni s-a încărcat cu realitatea acestui vis românesc total, iar, ceea ce până atunci nu exista nici măcar ca posibilitate, a devenit o datorie a tuturor. Şi astfel, Unirea cea Mare de la 1918 a devenit un proiect politic clar, gândit şi pregătit cu răbdare, în aşteptarea momentului favorabil, care a venit la timp, ca o vreme a culesului, pentru rodul crescut din sămânţa plantată de bonjuriştii de la 1848”, a arătat Mircea Geoană într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Oficialul NATO a amintit că Revoluţia de la 1848, Primul Război al Crimeii, Primul Război Mondial, invadarea Cehoslovaciei, căderea Zidului Berlinului, 11 septembrie 2001 – fiecare dintre aceste momente a deschis pentru România ferestre de oportunitate pe care politicienii de atunci le-au putut exploata aşa cum s-au priceput ei mai bine.
Mica Unire, Marea Unire, jocul dintre cele două Blocuri, comunist şi capitalist, din anii 1970, Consensul de la Snagov, care a condus la aderarea noastră la NATO şi la UE, au fost bornele aceluiaşi instinct al oportunităţii, de care au dat dovadă elitele româneşti de fiecare dată când contextul internaţional a permis avansarea Proiectului Naţional, a adăugat Geoană.
“Însă, niciodată de-a lungul existenţei României moderne nu am avut ca astăzi, mai mult decât o alianţă militară, o apartenenţă la structuri de integrare atât de intime cu Occidentul. Dacă, până la intrarea în NATO şi în UE, România – în diversele sale întrupări statale cu geometrie variabilă, în funcţie de raportul de forţe între Marile Puteri – era mai degrabă o bucată importantă de geografie strategică, astăzi Occidentul instituţional este aici. Puterea noastră interioară, a românilor din ţară sau din diaspora, este dată de măsura în care vom avea capacitatea ca, după peste 30 de ani de când ne-am câştigat libertatea şi la aproape 20 de ani de când am intrat în lumea euroatlantică, să reîmbrăţişăm Ideea Naţională şi să vedem cu luciditate ce ne împiedică să ne atingem întreg potenţialul. Toţi aparţinem unei singure naţiuni faţă de care avem obligaţia să ne strângem rândurile şi să-i dăm şansa unui nou început”, a transmis Mircea Geoană.
Cei care au intrat astăzi pe pagina de start a motorului de căutare au putut observa drapelul României fluturând, încadrat într-un medalion în care predomină culorile roşu, galben şi albastru, iar în fundal se vede cerul. La un simplu click pe imagine, aceasta se deschide şi apar artificii în culorile drapelului.
„Doodle-ul anual de astăzi sărbătoreşte Ziua Marii Uniri în România! Această sărbătoare marchează unificarea mai multor teritorii diferite sub un singur steag. În această zi din 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a votat în unanimitate în favoarea unei uniri dintre Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Regatul României. Drept urmare, ţara a fost recunoscută oficial de comunitatea internaţională şi binevenită pe scena mondială. Dimensiunea teritorială a României aproape s-a dublat, iar populaţia sa a crescut cu 10 milioane. Prima sărbătoare de la Alba Iulia a marcat sfârşitul anilor de luptă pentru autodeterminare şi a insuflat un sentiment de identitate şi unitate în rândul diverşilor săi locuitori. De Ziua Marii Uniri, românii participă la parade militare, spectacole muzicale şi de dans, piese de teatru istorice şi ceremonii de ridicare a drapelului în toată ţara. Dungile albastre, galbene şi roşii ale drapelului naţional al României, precum cea care flutură în imaginea de artă de astăzi, reprezintă libertatea, dreptatea şi fraternitatea. Ziua Marii Uniri acţionează ca un simbol al moştenirii lor comune şi al spiritului colectiv, amintindu-le de istoria bogată a ţării lor şi de importanţa unităţii în perioadele pline de provocări”, a scris motorul de căutare în descrierea doodle-ul de astăzi.
CSM Lugoj a făcut un pas important spre calificarea în sferturile de finală ale Cupei Challenge la volei feminin, după ce a învins în deplasare echipa sârbă Tent Obrenovac, cu scorul de 3-0 (29-27, 25-17, 26-24), în prima manşă a optimilor de finală.
Finalistă în ediția trecută a competiţiei, CSM Lugoj s-a impus după o oră şi 22 de minute şi a făcut un pas important spre sferturile de finală.
Elizaveta Ruban (14 puncte), Mirta Velikonja Grbac (14), Aliona Martiniuc (13) şi Andra Artin (11) au fost cele mai bune de la CSM.
Manşa secundă se va juca în data de 6 decembrie, la Lugoj.
