Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Virusul adaptat social şi noi

Florin Budescu Actualizat: 17.03.2020 - 14:58
Florin Budescu

De la finalul anului trecut, lumea a intrat într-o nouă paradigmă globală şi noi am aflat de-abia recent. Această paradigmă globală interacţionează violent şi cu paradigmele regionale, şi cu cele locale.

Share

De exemplu, în România au avut loc alegeri prezidenţiale şi urmează alegeri locale. Un scrutin legislativ ar trebui să aibă loc la termen, la finalul anului. Exista discuţia ca acesta să aibă loc anticipat, simultan, ori puţin înainte sau după alegerile locale.

Primul efect a fost că alegerile legislative anticipate au dispărut din agenda politică. Şi ar fi dispărut poate, după părerea mea, într-una dintre variantele posibile, indiferent dacă PSD ar fi acţionat, împreună cu ALDE şi Pro România, eventual UDMR, în această direcţie, ori nu.

Aceasta pentru că, după părerea mea, se pune problema dacă alegerile locale vor avea loc la termen sau mai târziu, iar lucrul depinde exclusiv de pasul pandemiei Covid-19. Reversul medaliei este că exact acum Bavaria a avut alegeri.

O temă subsecventă care, după părerea mea, va exploda în toamnă, este cea a măririi punctului de pensie cu 40%. Cred că, în noile condiţii bugetare, este imposibil ca pensiile să fie mărite de la 1 septembrie (dincolo de faptul că am afirmat întotdeauna că pensiile nu trebuie mărite deloc acum).

Efortul bugetar imens (calculat, la prima vista, de Florin Cîţu ca 1% din PIB în plus, pentru Sănătate), face sinucigaşă o mărire a pensiilor, care oricum era o fabulaţie.

Cred că PSD nu va rata să speculeze politic, dar şi că o mai mare parte a românilor va înţelege de ce nu primesc pensionarii pensiile mărite, cum s-a asigurat anterior, din tot mediul politic.

Paradigma aceasta de context politic intern se schimbă acum dramatic, ca şi România, sub influenţa a ceea ce se întâmplă în lume. De ieri, drepturile noastre fundamentale, precum libertatea de mişcare, ne sunt limitate, spre binele nostru. Natura noastră umană este puternic afectată.

Dacă evoluţia epidemică din ţară va păstra pasul geometric de creştere din ultima săptămână, există posibilitatea ca în mai scurt timp decât credem Cabinetul Orban să instituie măsuri asemănătoare cu cele din Italia, care vor limita şi mai mult libertatea de mişcare.

Evident, politic vorbind, forţele aflate în Opoziţie nu vor rata ocazia să speculeze măsurile Guvernului şi să spună că PNL impune în România o dictatură, iar ţara a devenit o închisoare.

La fel, USR, PSD, ALDE şi Pro România vor încerca fiecare să acţioneze, prin discursul politic, iar PNL prin măsuri guvernamentale, pentru a-şi majora pe cât posibil scorul electoral.

 

Miza electorală se mută acum pe românii veniţi din Diaspora

Cel puţin până la finalul anului acestuia, se estimează că vom avea în ţară cam un milion de români în plus. Majoritatea lor se va difuza în teritoriu şi va augmenta intenţiile de vot ale regiunilor unde revin.

Sunt convins că Guvernul Orban se va strădui să le creeze condiţiile pentru ca aspiratorul de locuri de muncă din mediul privat să-i absoarbă.

În urmă cu vreo şase luni, Cristian Pîrvan de la PIAROM mi-a declarat că nevoia de forţă de muncă estimată pentru sectorul acestui patronat, probabil, e de vreo 600.000 de locuri de muncă. Dar, spunea el, cifra este relativă, pentru că sunt foarte multe imponderabile.

Mediul de business face eforturi de mai multă vreme să determine executivele să legifereze aducerea de muncitori din Lumea A Treia. În acest moment, posibilitatea de importare a forţei de muncă din Asia e blocată de Covid-19.

Textilistele chinezoaice din Buhuşi vor rămâne cel puţin până anul viitor fără mai multe conaţionale în România.

Iar forţa de muncă venită din Occident e exact pe calapod. Românii cu forme legale din Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie au rămas acolo.

Au venit şi încă mai vin cei ce lucrează la negru, iar în noile condiţii îşi pierd locurile de muncă. Adio badante, adio spălători de vase şi WC-uri!

Pe de altă parte, Opoziţia (care însă controlează fragil Parlamentul) va face tot posibilul ca să fragmenteze intenţiile Guvernului de a converti românii fugiţi din Occident în forţă de muncă viabilă, deci votanţi ai PNL.

(citat) Ceea ce trebuie să înţelegem cu maximă claritate, pentru perioada care urmează, este că suntem în bună măsură pe cont propriu.

Sincer să fiu, nici prin cap nu-mi trece cum anume (sunt jurnalist, nu politician sau strateg politic), ce naraţiune vor folosi USR (pentru că şi USR este de facto tot în opoziţie acum), PSD, Pro România şi ALDE, dar sunt convins că nu vor rata să o facă.

Ceea ce trebuie să înţelegem cu maximă claritate, pentru perioada care urmează, este că suntem în bună măsură pe cont propriu, cel puţin ca resurse financiare şi materiale.

Italia a făcut, acum câteva săptămâni, apel la mai multe state puternic dezvoltate pentru resurse de echipament medical. Nu a primit nimic.

Iar aici nu este vorba deloc despre egoism, răutate, calcule destructive în interiorul UE ş.a.m.d., mai ales că vorbim despre unul dintre fondatorii Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului.

Pur şi simplu, primind de la italieni solicitarea de ajutor, strategii guvernamentali din UE au înţeles că mâine vor fi poate şi ei în aceeaşi situaţie şi au nevoie de resurse.

Să ne amintim cu câtă dificultate, în plină criză medicală globală, a reuşit Guvernul Orban să achiziţioneze nişte simple termoscannere. Măştile sunt de negăsit. Dezinfectanţii, alţii decât alcoolul, aproape la fel.

 

Covid-19 parcă s-ar fi gândit înainte cum să ne speculeze slăbiciunile

Să ne liniştim puţin, dacă tot avem mai mult timp de stat în casă şi de citit ştiri, şi să analizăm cum s-a împrăştiat acest virus şi ce e.

SARS 2, ori Covid-19, s-a răspândit folosindu-ne obiceiurile. E adaptat social. Probabil că un romancier ca Hemingway ar fi putut crea un personaj destul de diloxat (precum Simon, din „The Sun Also Rises”, ce se crede un cocostârc), care se comportă ca noi azi.

Duceam mâna la nas şi gură, fără ca înainte să dezinfectăm palma, obsesiv, permanent, repetitiv.

Dar nu. Acum nu! Nu dau mâna cu tine! Stăm la distanţă de doi, ba de patru metri şi jumătate, că, dacă eşti mai aproape şi ai coronavirus, mă infectezi! Tuşeşti? Nu pui mâna la gură? Te apostrofez, ca şi cum m-ai fi înjurat! Ba nu, nu pune mâna la gură, tuşeşte-n unghiul cotului! Noroc se dă cu cotul/genunchiul!

Cobori din maşină, după ce te-ai dezinfectat, îţi pui masca, te duci la magazin, faci cumpărături, le pui în maşină, hop la volan, iar te dezinfectezi... şi cu ce ai cumpărat ce faci, nu dezinfectezi? Dacă a trecut pe acolo şi a pus mâna un infectat? E o nebunie!

Covid, Guvid ăsta, ne-a speculat obiceiul de a umbla, a ne deplasa dintr-o ţară în alta şi obiceiul de a nu lua în seamă avertismentele oficiale, de a nu ne informa ce înseamnă ce se petrece şi când se petrece. Şi, mai ales, de ce se petrece.

E, acest coronavirus, un fel de variantă pe dos la cunoscutul refren d'amor „cine te-a făcut pe tine, parcă m-a-ntrebat pe mine!”.

Cum reacţionăm, deci? Trebuie să ne schimbăm dramatic obiceiurile, pentru ca apoi să le putem relua, pentru că ne fac să ne numim oameni. Altfel nu se poate.

Şi, mai ales, să fim pregătiţi pentru următoarele provocări. A apărut legenda că acest coronavirus, SARS 2, va dispărea o dată cu venirea verii. Vom vedea.

Coronavirusul acesta se răspândeşte treptat şi în emisfera sudică, unde acum este cald, şi în regiunile tropicale, unde este mereu cald, deci afirmaţia probabil cade.

Mai apoi, experienţa epidemiei de SARS, din finalul anului 2003 şi din 2004, din China, Hong Kong şi Taiwan, trebuie să ne înveţe că virusul acela (care dispăruse în timpul verii) a reapărut cu o virulenţă mai scăzută în următorul sezon rece.

Există deci posibilitatea ca puseul de stop economic şi social-comunicaţional prin human touch să continue şi în viitor, dar nu ştim pentru ce perioadă de timp.

Comentarii

loading...