13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiTrump – discurs istoric împotriva ”fasciştilor de stânga”

Trump – discurs istoric împotriva ”fasciştilor de stânga”

De ziua naţională a SUA, 4 iulie 2020, președintele Donald Trump a comparat eforturile sale de a învinge stânga radicală cu lupta istorică a americanilor împotriva naziștilor și a teroriștilor.  

 Rapsodia eroică pentru un nou asalt

“Eroii americani i-au învins pe naziști, i-au detronat pe fasciști, au răsturnat comuniștii, au salvat valorile americane, au respectat principiile fondatoare și i-au alungat pe teroriști până la capătul pământului”, a spus Trump.
Şeful Administraţiei americane a ţinut un discurs istoric în faţa Muntelui Rushmore din statul Dakota de Sud, pe care sunt sculptaţi patru președinți americani – George Washington, Thomas Jefferson, Teddy Roosevelt și Abraham Lincoln.

I-a numit ”fascişti de stânga” pe iniţiatorii ultimelor acţiuni din SUA.

De ce am numit speech-ul preşedintelui drept istoric?

Îndeobşte discursurile prezidenţiale relevă starea naţiunii, discută despre ameninţările la adresa SUA, vorbesc în acord cu majoritatea despre speranţele, visele, aşteptările americanilor într-un moment de răscruce.
Peste tot în lume, cuvântul preşedintelui american are greutate. Stârneşte emoţia, schimbă agenda publică, deschide noi perspective.

Discurs similar cu cel al lui Ronald Reagan la Obelisc, în 1984

Discursul din faţa părinţilor naţiunii, sculptaţi pe stânca de la Rushmore, seamănă cu cel al lui Ronald Reagan, din 1984, din faţa obeliscului de comemorare a victimelor din D Day, ziua debarcării trupelor americane în Europa pentru înfrângerea nazismului.
Ambele, seamănă. Dacă în al lui Reagan se aduceau elogii luptei eroice a “pădurarilor” pentru salvarea omenirii de nazişti, proclamând că “merită să mori pentru democraţie, cea mai profundă şi onorabilă formă de guvernare concepută vreodată de om,” în al lui Trump se simt aceleaşi reverberaţii cu îndeamnuri la luptă pentru stârpirea odiosului fascism, de data asta catalogat de “extremă stângă,” tot pentru biruinţa democraţiei.
După cum vedeţi, lupta contra fascismului, fie de dreapta, fie de stânga, animă, inspiră şi însufleţeşte America bazată pe valori din totdeaua.
Trump ştie cum să stârnească emoţiile naţiunii, dar şi să-şi culeagă cele mai aspre critici din media main-stream.
Bătălia nu e între nou şi vechi. Cine poate crede că înoirea vine cu dărâmarea statuilor şi cu linsul bocancilor americanilor de culoare?
 
 

 

Pentru cei care nu studiază fenomenul american, Trump este întruchiparea simbolului rezistenţei creştine împotriva necredincioşilor care vor să distrugă valorile fundamentale ale celor mai democratice state din lume: Statele Unite ale Americii
 
Cineva vrea să stârnească rasismul în America
 
E campanie electorală. Democraţii, prăbuşiţi în sondaje, se leagă de ce pot, ca scaietele de nădragi.
Campania stârnită de stânga radicală “Black Lives Matter” nu e de dragul nepoţilor sclavilor din trecut, ci o acţiune de stârnire a pornirilor rasiste latente din societate, prin crearea unei probleme care nu există. Tipic, ideologică mişcarea.
Sigur că deja au apărut critici ai discursului. Dacă CNN vedea doar că Trump incită la ură şi stârneşte diviziunea socială, acum ”când au apărut cele două crize, una a pandemiei şi alta a „exacerbării rasismului,” spunând că preşedintele ar trebui să unifice naţiunea, „Washington Post” considera drept cel mai negru speech, iar „Time” a inventariat exagerările preşedintelui.
Media arondată “Deep state-ului” l-a făcut albie de porci, în stilul recunoscut şi de români, din presa U.M.-urilor.
Trump nu a vorbit pentru jurnalişti. Nici pentru patronatele de media. Are un public specific, bine conturat şi loial.

Lupta creştinilor cu necredincioşii

Pentru cei care nu studiază fenomenul american, Trump este întruchiparea simbolului rezistenţei creştine împotriva necredincioşilor care vor să distrugă valorile fundamentale ale celor mai democratice state din lume: Statele Unite ale Americii.
Am primit ieri o întrebare justă din partea unui veritabil profesor de comunicare. “Cine are interesul să provoace o revoluţie de stânga în America?”
Din punctul meu de vedere, ca fost bursier al SUA, există două posibilităţi: una, cei care doresc să stăpânească lumea, călcând peste guvernele naţionale, iar a doua, făuritorii ideologiei globaliste.
Amândouă au o singură convergenţă: spre interesul miliardarilor lumii, cei care-şi doresc o schimbare radicală a relaţiilor sociale angajat-angajator.
Se tot vorbeşte despre „the 20 business forces”. 20 de mari corporaţii, listate pe burse, ar fi principalii beneficiari ai schimbării la faţă a lumii.
Fiecare om al planetei simte în aceste zile că libertăţile sale fundamentale sunt încălcate voit de cineva, prin intermediul guvernelor naţionale. Să fie doar un experiment pentru marele boom ce va urma?
Conservatorii lumii le stau în gât elitei corporatiste, în scopul de a deţine supremaţia mondială, călcând peste administraţiile naţionale. Iar Trump este cel mai proeminent apărător al conservatorilor.
De fapt, ce să o mai lungim, e lupta dintre creştini şi necredincioşi.     
 
Cuvinte simple, rezonanţă şi impact
 
Dar să recitim un pasaj de-o încărcătură şi o cuprindere axiologică, greu de egalat de un alt şef de stat. Poate doar de Regina Elisabeta a II-a şi de ce nu de Regele Mihai, la celebrul discurs din Parlament, în anul 2011.
Cuvinte cu adresabilitate largă, referiri cu triple înţelesuri, toate cuprinzând o stare de fapt la un moment dat. Preşedinţii, la fel ca Regii, vorbesc în numele poporului.
 
Trump nu s-a reprezentat pe sine sau pe alegătorii săi. Nu a căutat discordie, aşa cum tendenţios invoca presa adversă. Nu e nici disperat că a scăzut în sondaje, aşa cum insidios scria “The Time.” Donald Trump are o voce puternică şi vorbeşte în numele celor care nu se fac remarcaţi prin urlete de stradă sau prin vandalizări de statui.
 
Dar să recitim…

„Acest atac la magnifica noastră libertate trebuie oprit și va fi oprit foarte rapid. În școlile noastre, în redacțiile noastre, chiar și în sălile de ședință din corporațiile noastre, există un fascism de extremă stânga care cere supunere totală. Dacă nu îi vorbești limba, nu îi execuți ritualurile, nu îi reciți textele și respecți poruncile, atunci vei cenzurat, exilat, trecut pe lista neagră, persecutat și pedepsit. Revoluția culturală de stânga este concepută pentru a răsturna Revoluția Americană”, a continuat președintele SUA.
Poate fi ceva mai amplu evocat în mesaje scurte?

Esenţa mesajului

În cinci rânduri, preşedintele creştin al Americii aduce un elogiu libertăţii, greu încercate în această perioadă, critică aspru corpocraţia care a invadat şcolile, birourile, redacţiile de presă şi pune predicatul acolo unde trebuie: “ fascismul de stânga cere supunere totală.”
Dacă în primele cuvinte face un screening al mijloacelor de acţiune ale demolatorilor societăţii, Trump explică modul în care acţionează noii fascişti, în mod sectar: cenzură, liste negre, persecuţii şi pedepse. Şi ce e de făcut? Evident că în mesajul preşedintelui SUA sunt şi îndemnuri de acţiune pentru partea corpolentă a societăţii americane care refuză să se predea noii ideologii globaliste.

Poate că timpul va şterge intimidările şi metodele naziste al adversarilor democraţiei, dar discursurile celebre rămân pietre de temelie peste care se pot face construcţii durabile, nu dărâmări de context.

Dreapta clădeşte, stânga demolează…

  

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă