Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Structura gândită să destructureze Învățământul

Laurențiu Mușoiu 10.01.2020 - 11:39
Laurențiu Mușoiu

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a avut primul examen serios de când ocupă fotoliul de șefă a Învățământului.

Share

Și vorbim despre o probă de care au reușit, până acum, să treacă și miniștrii cu cea mai modestă prestație la Educație și anume stabilirea structurii noului an școlar.

Cu toate că ministrul Monica Anisie afirma, nu cu mult timp în urmă, că nu trebuie să “reinventăm roata”, iată, prima sa acțiune concretă demonstrează exact contrariul.

Proiectul de Ordin al Ministrului Educației și Cercetării privind structura anului școlar 2020 – 2021 prezintă multe aspecte ce ne duc cu gândul la faptul că nu au fost consultați și specialiști în psihologia copilului, la momentul elaborării acestuia. Sau poate nici măcar persoane care să aibă experiență în lucrul cu elevii. Acest lucru, paradoxal, având în vedere că doamna ministru Anisie vine de la catedră și nu se află la prima experiență în Ministerul Educației.

Din capul locului, elevii au nevoie de recreere și de odihnă. Efortul de a învăța înseamnă efort intelectual.

Nu se poate desfășura activitate de învățare și de educare cu copii obosiți din punct de vedere psihic. Cei care susțin prelungirea anului școlar sau diminuarea vacanțelor, ori nu au avut de-a face cu cartea, ori sunt rău intenționați.

Actuala structură a anului școlar poate fi, și este considerată de multe cadre didactice, una corectă, rațională, mai ales în comparație cu propunerea de Ordin pe anul școlar viitor.

Există timp pentru asimilarea cunoștințelor, există timp pentru evaluarea cunoștințelor elevilor, există timp suficient pentru desfășurarea activităților extrașcolare.

Tradiția școlii românești, una dintre cele mai bune din lume, dacă dorim să ne uităm la performanțele internaționale ale elevilor din sitemul nostru preuniversitar, arată că anul școlar începe la 15 septembrie  și se finalizează la 15 iunie.

Din 1990, toți care au fost la conducerea Educației, au încercat permanent să schimbe acest sistem, crezând că-l vor moderniza, că-l vor face performant. Au reușit, doar, să-l bulverseze.

Acesta a continuat să funcționeze numai datorită dăruirii de care au dat dovadă cadrele didactice.

Noua structură a viitorului an școlar, 2020-2021, vine să aducă o nouă ,,rătutire” a anului școlar.Așa cum am precizat anterior, elevii au nevoie de recreere, de odihnă, dar întreruperea prea deasă a procesului de învățare și de educare poate avea consecințe negative.

Dacă se tot dorește o fragmentare mai mare a anului școlar, ca să se ofere elevilor mai multe vacanțe, se poate reveni la vechea structură a anului școalar, de până în anul 1990, când anul școlar se desfășura pe perioada a trei trimestre, ultimul fiind și cel mai scurt.

Dorința unor elevi de a începe școala mai devreme de 15 septembrie (la 1 septembrie) și de a se finaliza cât mai târziu, în vară, este absurdă și nu este întemeiată din punct de vedere educațional și psihologic. Dar, din ce reacții am văzut în spațiul public, din partea societății civile, legate de acest aspect, doar actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării vede acești elevi.

 

Anul școlar, gândit pe Facebook

În nicio țară din lume, elevii și părinții nu stabilesc datele de început și de finalizare a anului școlar. Da, ei pot fi consultați în această privință și este foarte bine să se întâmple acest lucru. Dar nu ei sunt cei care stabilesc structura anului școlar. Aceasta trebuie stabilită de specialiștii în Educație, de psihologi.

Pentru unii dintre părinți, este greu să supraveghezi copilul în perioada de vacanță, să-l educi. Destui ar prefera să lase copilul, la școală sau la grădiniță, de dimineața până seara, să se întâlnească cu el numai noaptea, la culcare.

Probabil asta înseamnă pentru unii educația modernă. La această stare actuală, o contribuție importantă au avut-o toți cei care au dirijat, din 1990 și până acum, destinele învățământului românesc.

Actuala structură, a anului școlar, se pare că este cea mai potrivită, după părerile celor mai mulți profesori, elevi și părinți. Evident, poate fi îmbunătățită, dar nu intrând cu buldozerul în programul elevilor.

Dar rămâne să vedem ce realitate a școlii românești vede doamna ministru Anisie.

Ministrul Educaţiei afirmă că, până în prezent, au fost primite peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi şi părinţi privind propunerea referitoare la structura anului şcolar 2020-2021. "Doresc să vă anunţ că am primit peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi şi părinţi. În continuare aştept opinii până pe 17 ianuarie 2020, la adresa de e-mail [email protected] Va urma consultarea din cadrul Comisiei de Dialog Social, potrivit procedurilor MEC, şi abia după aceea, noua structură a anului şcolar 2020-2021 va fi adoptată prin ordin de ministru", a scris Anisie, miercuri, pe Facebook.

Ministrul Educaţiei le mulţumeşte celor care au transmis sugestii privind propunerea structurii anului şcolar 2020-2021. "După cum bine ştiţi, unul dintre principiile care mi-au ghidat activitatea întotdeauna a fost, este şi va fi cel al transparenţei. Consider că fiecare opinie merită ascultată, reuşind, astfel, să identificăm cea mai bună soluţie pentru beneficiarii direcţi ai sistemului de educaţie. Personal mă voi strădui să includ aceste principii de dialog şi transparenţă în toate deciziile care se vor lua", susţine Monica Anisie.