Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exit Poll Rezultate Europarlamentare:
PSD 25,8%, PNL 25,8%, USR Plus 23,9%, Pro România 5,7, UDMR 5,5%, PMP 5,2%

Split TVA. Despre eşecul unui eşec

Florin Budescu Actualizat: 17.01.2019 - 09:37
Florin Budescu

N u, nu este ca în matematică, unde minus cu minus = plus. Eşecul unui eşec nu înseamnă reuşită. Split TVA a fost un eşec de când a fost gândit de către autorităţile române şi se ştia că va fi astfel.

Cele câteva state care au făcut înaintea României defalcarea taxei pe valoarea adăugată au cunoscut, de asemenea, eşecuri previzibile. De fiecare dată au fost sfătuite de Comisia Europeană să nu facă aceasta, pentru că rezultatele vor fi dezamăgitoare.

Fiecare stat care a făcut ­defalcarea de TVA a pus ­astfel beţe-n roate afacerilor. Firmele cu probleme mici au început să aibă probleme tot mai mari, iar firmele cu probleme mari şi-au agravat situaţia, unele ajungând în faliment.

„Toată lumea aşteaptă anularea defalcării TVA. Măsura aceasta firească nu e luată de Finanţe“, a declarat pentru „România liberă“, la finele lunii decembrie a anului trecut, Dan ­Schwartz, managing ­partner RSM România.

Mediul de afaceri din România – explica acelaşi expert cu o lună mai devreme – „a fost împotriva acestei măsuri. De ce s-a adoptat, nimeni nu a înţeles. Nu are efecte pozitive, nu duce la eliminarea evaziunii fiscale, nu face nimic bun decât creează bariere şi diferenţe între companii“.

Declaraţia specialistului era ocazionată de solicitarea făcută Guvernului României, la începutul lunii noiembrie, de către Comisia Europeană, de a renunţa la defalcarea TVA.

De la 1 ianuarie 2018, România aplică mecanismul alternativ de colectare a TVA, în care taxa pe valoarea adăugată este plătită într-un cont blocat separat. Aceasta creează o sarcină administrativă şi financiară majoră pentru întreprinderile oneste.

În categoria acestor unităţi economice oneste încadrăm firmele cu probleme, al căror management, de bună-credinţă, doreşte să plătească dările la stat şi să fie în regulă, dar şi firmele care, lucrând cu entităţi în split TVA, sunt obligate să facă split TVA, precum şi instituţiile de stat, până la ultima creşă din Sălaj.

Aşadar, această defalcare a TVA în conturi separate este un soi de pecingine care infectează mediul economic românesc, ducând la îngreunarea tranzacţiilor, inclusiv la firmele ce n-au vreo legătură de afaceri cu statul român.

Un fabricant de PVC livrea­ză PVC brut unei firme de termopane care are contract cu o instituţie guvernamentală. El are probleme. Un fabricant de lactate care produce lapte pentru o şcoală are, de asemenea, probleme. În cel mai bun caz, legate de fluenţa circulaţiei fluxurilor financiare.

Split TVA contravine atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât şi libertăţii de a presta servicii (articolul 56 din TFUE – Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Încă din noiembrie anul trecut, acelaşi Dan ­Schwartz spunea pentru RL că „România trebuie să se conformeze (n.r. – normelor europene). Dacă nu o face, se poate declanşa procedura de infringement“. Asta se întâmplă când un stat comunitar nu se conformează legislaţiei europene.

Procedura e de lungă durată, a explicat pentru RL expertul, detaliind că ţara noastră s-a conformat de câte ori a fost într-o astfel de situaţie. Da, aşa e – am adăuga noi, dar a făcut-o întinzând coarda neconformării, de la caz la caz, mai mult sau mai puţin destul de aproape de momentul aplicării de sancţiuni financiare consistente de către Bruxelles.

La 30 octombrie 2018, 18.692 de firme aplicau split TVA, dintre care cu TVA restantă de plată la 31 decembrie 2017 erau 8.333; firme cu TVA restantă de plată de la 1 ianuarie 2018 – alte 3.247; firme sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – încă 6.783; firme voluntar aflate în split TVA – 329, conform Profit.ro.

În cel mai rău caz, finalmente, după ce mai trage de timp până în martie, Ministerul Finanţelor Publice va fi obligat să renunţe la split TVA, cu o excepţie: split TVA să rămână o opţiune facultativă. Deja tonul Comisiei Europene este răstit, ceea ce în codul de limbaj diplomatic al Uniunii Europene este în sine un eveniment şi se petrece extrem de rar.

Revenind: excepţia, facultativitatea nu poate fi alta decât opţiunea unor firme sau entităţi ca, în schimbul unui stimulent de 2%, să rămână voluntar în split TVA. Este simplu: există unii contabili ai acestor entităţi care au optat pentru split TVA voluntar, pentru că au calculat matematic că astfel au mai mult de câştigat decât de pierdut.

Dacă lucrurile se vor petrece astfel, split TVA, ca metodă de plată defalcată a taxei pe valoarea adăgată, va mai subzista o vreme în fiscalitatea românească, apoi oricum va dispărea. Un experiment nereuşit, cum au fost şi altele.

Comentarii

loading...