Și din discuțiile pe care le-am avut cu mulți profesori din învățământul preuniversitar, am constatat că sunt mulți care nu au încredere în noul medicament.
În același timp, sunt și dascăli care abia așteaptă vaccinul, convinși fiind că, după imunizare, școla românească poate reveni la normal.
Evident, ceea ce se înțelege prin normalitate este de fapt anormalul de zi cu zi al învățământului din școla noastră, de dinainte de pandemie.
Chiar și așa, cu toate problemele sale, învățământul românesc de dinaintea pandemiei COVID-19, ce a impus școala online mutantă din peisajul autohton, tot era mai bun.
Cât despre imunizare, învățământul românesc ar trebui protejat, în primul rând, de politicile năstrușnice care îl bântuie de mai bine de treizeci de ani.
Din nefericire, vaccinul anti-COVID-19 nu îi poate proteja pe profesori și pe elevi de virușii ce au fost instalați până acum și de cei care, cel mai probabil, vor urma la conducerea învățământului, în anii următori.
E normal ca mulți dacăli să fie neîncrezători în soluția de imunizare asigurată de statul român, cât timp mai toate rețetele gândite în ultimele trei decenii pentru școla românească s-au dovedit mai nocive decât orice pandemie, afectând generații întregi.
Probabil că vor fi imunizați cei mai mulți profesori și acest lucru este firesc, dacă ne gândim la sănătatea populației, dar statul va mai avea foarte mult de lucru pentru a recâștiga încrederea cadrelor didactice, elevilor și părinților.
Un prim pas indispensabil spre dobândirea încrederii comunității școlare este schimbarea actualei conduceri a Ministerului Educației.