Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ridicarea restricţiilor, o bombă cu ceas

Marius Ghilezan 28.04.2020 - 05:34
Marius Ghilezan

Guvernul român discută despre o posibilă relaxare parţială după 15 mai. Cunoscând stilul românilor, această decizie nu poate fi decât o bombă cu ceas. Mulţi se pregătesc deja să facă 1 mai în 15 mai.

Share

Decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a închide grădiniţele, şcolile şi universităţile până la sfârşitul anului e în măsură să stăvilească o resurecţie a coronavirusului. O decizie înţeleaptă.

Dar ce se va întâmpla în 15 mai?

Nici nu suntem încă în vârful pandemiei, aşa cum vorbesc epidemiologii, şi guvernul Orban se pregăteşte să ridice restricţiile. Parţial, se zice pe la colţuri. Ce înseamnă parţial pentru românii, obişnuiţi să le dai un deget şi să-ţi ia mâna toată? Nimic.
O ieşire din carantină, fără avizul specialiştilor, e o intrare în infern.

Ferguson, altul decât antrenorul naţionalei, avertizează: relaxare = 100.000 de morţi

Ce se vor face autorităţile de la Bucureşti dacă după 15 mai vom asista la o explozie de cazuri de noi infectări cu SARS-CoV-2? Mai pot fi readuşi românii în casă. No way.
Pentru că tot ne plac englezismele e cazul ca oamenii de decizie din guvern să studieze ce se întâmplă în Regatul Unit al Marii Britanii. Guvernul Boris Johnson, întors la muncă după ce s-a vindecat de COVID-19, studiază în aceste zile posibilitatea relaxării condiţiilor de carantină.
“Ridicarea restricţiilor pentru toţi, cu excepţia persoanelor vulnerabile, ar putea duce la decesul a mai mult de 100.000 de britanici,” reprezintă însă avertismentul pe care l-a dat lui Boris Johnson, profesorul britanic Neil Ferguson.
Omul de ştiinţă, desemnat să fie consultant guvernamental, l-a convins în urmă cu mai bine de o lună pe şeful cabinetului britanic să instituie carantina, speriindu-l cu 500.000 de morţi.
 
Prof. Neil Ferguson a spus, alături de alţi colegi de-ai săi de la Imperial College, potrivit The Telegraph, că reîntoarcerea tinerilor sănătoşi la muncă, fără distanţarea socială, va duce în continuare la creşterea numărului deceselor.

Ascultă Johnson de epidemiologi?


În cursul acestei săptămâni, miniștrii cabinetului Johnson sunt așteptați să studieze modelarea actualizată a Grupului științific consultativ pentru situații de urgență (Sage), în condiţiile în care examinează posibilitatea ridicării parţiale a restricţiilor. 
Savantul susţine că în modelarea epidemiologilor, un grad de protejare de 80%  la sută pe diverse grupuri, cu o reducere de 80% a riscului de infecție în acele habitacluri – vor fi peste 100.000 de decese în acest an, dacă se adoptă acest tip de strategie.
 
Academicianul a avertizat că nicio țară nu a reuşit să-i protejeze pe cei vulnerabili, lăsându-i pe cei cu risc scăzut să muncească.
Profesorul Ferguson a declarat că va fi necesară un anumit grad de izolare socială până când va fi creat un vaccin pentru virusul ucigaș, despre care secretarul Dominic Raab zicea duminică seara că este puțin probabil să apară până în 2021.

Vocile lumii:

“Ridicarea restricţiilor pentru toţi, cu excepţia persoanelor vulnerabile, ar putea duce la decesul a mai mult de 100.000 de britanici,” reprezintă însă avertismentul pe care l-a dat lui Boris Johnson, profesorul britanic Neil Ferguson, potrivit Telegraph.

 

 

Stingerea restricţiilor e sinonimă cu aprinderea grătarelor. Românii sunt mai pregătiţi ca oricând să dea o petrecere. Ce va mai face guvernul atunci?

 

Ce e de făcut?

Administraţia de la Bucureşti trebuie să ia în calcul riscurile relaxărilor, în acord cu climatul social din instituţiile româneşti.

Purtarea obligatorie a măştilor nu reduce, amplifică riscul contagiunii. Nu că materialele nu ar fi suficient de protective, ci se ştie faptul că românii nu prea ascultă de reguli.

Ce se va întâmpla dacă preţul unei măşti va rămâne prohibitiv? Cine va da 10 – 15 lei pe o mască? E clar că mulţi vor folosi materialele de protecţie facială doar de ochii lumii. Mulţi ar fi în stare să poarte aceeaşi mască mai multe zile, ceea ce ar crea efectul zero protectiv. Cine îi poate verifica pe oameni dacă au măşti noi?

Românii nu au SPP-işti care să le dea măşti

Până şi premierul Ludovic Orban, ieşit din Institutul Cantacuzino, şi-a dat jos masca de pe figură spunând că “asta nu mai e bună.”  Rămas cu faţa liberă, a început să vorbească celor din jur. Noroc că un reprezentant al serviciului de pază i-a înmânat una nouă. Cine le va da măşti noi românilor după ce ies dintr-un focar?

Aţi fost zilele acestea la piaţă? Aţi putut constata că o anumită parte a populaţiei nu poartă niciun material de protecţie pe nas şi gură. Credeţi că atunci când acestea vor fi obligatorii le vor purta conştiincios? Cuvenita distanţare socială e luată în seamă? Nici vorbă.

Ce se întâmplă în cazul unei explozii de infectări după relaxare?

Stingerea restricţiilor e sinonimă cu aprinderea grătarelor. Românii sunt mai pregătiţi ca oricând să dea o petrecere. Ce va mai face guvernul atunci?

O reîntoarcere a românilor în izolare, în cazul exploziei de cazuri noi de COVID-19, va fi practic imposibilă.

Se vor scoate poliţiştii pe străzi? Vor mărşălui tancurile armatei? Oamenii vor fi băgaţi cu forţa în case? Tensiunea ar exacerba. La pragul disperării. Avem nevoie pe lângă criza medicală şi una socială?

Investiţii pentru viitor

Ce ar trebui să facă autorităţile? În primul rând să ceară specialiştilor o modelare a evoluţiei viitoare a infectărilor. Să aplice întocmai recomandările lor. Să nu promită românilor mai mult decât se poate la ora actuală.

Prevenţia e mama sănătăţii. Se spune în toate cărţile medicale.

Pentru ca oamenii să nu moară de foame, un efort bugetar de încă o lună, pentru finanţarea pragului de subzistenţă a celor izolaţi, e o investiţie, nu o cheltuială, pentru viitor. 

Comentarii

loading...