Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

PSD vs PNL, în bătălia ratelor la credite

Marius Ghilezan 31.03.2020 - 06:25
Marius Ghilezan

Săptămâna aceasta va fi furtunoasă. Nu numai pe frontul COVID-19. Se luptă PSD cu PNL pe ratele la credite. Pandemia financiară va fi mai cruntă decât cea medicală.

Share

Dacă PNL se gândeşte la stabilitatea financiară a statului, PSD e mai mult orientat pe grijile oamenilor. Disputa dintre cele două forţe politice e un factor antrenant pentru ce va veni. Fie falimente, fie însănătoşire, dar pe durată mai lungă.

OUG-ul privind amânarea ratelor la creditele românilor nu e publicată încă în Monitorul Oficial. Nu are încă nici norme metodologice. În varianta discutată de guvern şi prezentată de Florin Cîţu, ministrul finanţelor, debitorii pot fi păsuiţi, la cerere, până în la 31 decembrie 2020, dar cu dobândă la dobândă.

Dobânda la dobândă - varianta liberală

Băncile nu vor pierde. Revenirea plăţilor se va face în perioada de de amplitudine maximă a Roborului sau, mă rog, a IRCC-ului. Mulţi se pot trezi că sunt puşi să semneze o serie de acte adiţionale cu beneficii în favoarea instituţilor de credit.

Ordonanţa nu prea ajută creditorul, decât îi amână povara. Românii care scapă de Covid 19 vor plăti rate mai mari sau vor contribui la creşterea numărului de credite neperformante. Teoretic, băncile câştigă la capitolul profitabilitate prin această OUG, dar pierd la capitolul lichidităţi. BNR s-a gândit şi la asta. A injectat bani ieftini în piaţă.

Sărăcesc oamenii sau băncile?

Anul trecut pe vremea aceasta, depozitele populaţiei la bănci erau cu 13 miliarde de euro mai mari decât creditele.
Mai precis, băncile, entităţi private, orientate spre profit, plăteau pe un depozit în lei la termen anual între 0,6% şi 1,5%. Dacă şi-au făcut economii în Euro, mulţi români au constatat că în loc de 10.000 de euro, în cont, mai aveau la scadenţa anuală: 9.980 de Euro.
În condiţiile unui credit de nevoi personale, dobânda ajungea la 9-11%, triplu decât în Ungaria, ţară vecină.
Sigur că într-o economie de piaţă, existenţa banilor în piaţă, libera lor circulaţie prin arterele numite bănci, previn gripele de sistem.
Dar ca să fim mai clari, anul trecut, banca lua 10.000 de lei de la tine şi mi-i dădea mie, pentru un credit de nevoi personale, cu 9%. Ţie îţi dădea 60 – 80 de lei, iar mie îmi lua 900 de lei. Câştig brut, din partea entităţii de profit: 820 de lei.

Băncile nu sunt institute de caritate, aşa cum liliecii nu sunt pentru consum


Nimeni nu e naiv, după trei decenii de capitalism, să creadă că băncile sunt institute de caritate. Nici caritatea nu mai e ce a fost. Şi asta e cu linie de profit.
Sunt peste un milion de români cu credite ipotecare şi de nevoi personale. Are balta peşte cum s-ar zice.
Florin Cîţu are experienţă de broker. A ştiut să joace banii altora. Acum joacă pe banii celor mulţi, loviţi de pecinginea financiară ce se vede la orizont.

Vocile lumii:

“Guvernul trebuia să ia măsuri curajoase, ferme și clare de susținere a populației și a mediului de afaceri. Am văzut, în schimb, multă șovăială și o lipsă totală de reacție rapidă. Suntem într-o luptă contracronometru. Mai târziu va fi prea târziu. Suspendarea plății ratelor bancare este o măsură de sprijin a populației în confruntarea cu criza economică generată de epidemie și solicitată de tot mediul de afaceri.”, a declarat președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Mor băncile sau falimentează românii?


Când va ajunge Ordonanţa în Parlament, PSD doreşte să aducă o serie de modificări de substanţă. Vrea să treacă pârleazul nu numai persoanele fizice ci şi companiile.

PSD vrea ca băncile să suporte integral costul amânării ratelor - acestea nu vor primi nici garanții de stat pentru dobânzile amânate, așa cum propune PNL pentru împrumuturile iptoecare.

În Marea Britanie şi în alte ţări europene, băncile procesează deja cererile de amânare ale ratelor.

Dacă Ordonanţa liberală propunea un termen de graţie până la 31 decembrie 2020, PSD, până în septembrie, dar cu condiţii mult mai puţin împovărătoare pentru debitori.

Săptămâna trecută liderii principalului partid de opoziţie vorbeau despre îngheţarea ratelor, atât pentru persoanele juridice, cât şi pentru cele fizice, pe timp de un an, printr-un proiect de lege.

Acum, vorbesc despre luna septembrie a acestui an, ca limită de neplată a ratelor, prin modificarea OUG. Încă nu e clar, până când vor fi păsuiţi românii. 

“Trebuie să existe o justă distribuire a efectelor stării de urgență și crizei între creditori și debitori,” susţine Şerban Nicolae

Ciolacu: "vom trece prin Parlament o lege care va oferi celor care au rate o amânare până la sfârșitul lui septembrie"

Marcel Ciolacu, liderul PSD, explică despre ce este vorba: „Săptămâna aceasta vom trece prin Parlament o lege care va oferi celor care au rate o amânare până la sfârșitul lui septembrie. Și fără să plătească dobânzi la dobânzi, cum vrea #CituLucruriFantastice”.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, care este și președintele Comisiei juridice, vrea să introducă un amendament substanţial. Doreşte să suspende și executările silite sau propririle de orice fel.  Parlamentarul PSD gândeşte că tratamentul trebuie să fie unitar. Dacă obligația de plată a ratelor scadente se suspendă, se impune ca și executarea popririlor să se suspende. Altfel, cei cu conturile poprite sunt în situația să-și achite obligațiile instituite chiar și în condițiile speciale ale stării de urgență. Aceeași rațiune trebuie să se aplice și în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și imobile. În fapt, nu este altceva decât o justă distribuire a efectelor stării de urgență și crizei între creditori și debitori, susţine Şerban Nicolae în motivarea amendamentului.

Varianta PSD şi varianta PNL. Unul câştigă, altul pierde

Pentru a fi mai clar, există două moduri de gândire. La PNL se doreşte ca dobânda să curgă şi pe perioada exitului de nouă luni, aceasta adăugându-se la ratele următoare până la maturitatea creditului, băncile nesimţind cum trec prin valurile pandemiei.

PSD-ul socoteşte că pe perioada de şase luni, cât ar ţine criza, băncile nu ar trebui să aplice dobânzi la credite, ci să facă o pauză, apoi să întindă perioada de creditare cu lunile de întârziere, fără perceperea dobânzilor din lunile de “îngheţ”. Adică, mai pe şleau, să mai simtă şi băncile că populaţia a trecut printr-un tsunami.

 

Comentarii

loading...