Ce putem înţelege?
Electorarul polonez a dat cu flit curentului europenist condus de Donald Tusk, polonez de origine.
Proclamat eurosceptic, partidul PiS, condus de Jaroslaw Kaczynski, face parte, în Parlamentul European, din formațiunea ECR (European Conservatives and Reformists), care se opune unei mai mari integrări europene.
Curentul suveranist al leşilor e deja proverbial.
Probabil că nicio ţară din Europa de Est nu a beneficiat ca Polonia de fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. Peste 70 de miliarde de Euro.
Sigur polonezii, “mai catolici decât Papa”, au ştiut cum să-şi obţină drepturile.
Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 70 % din media UE.
Polonia a aderat la UE în anul 2004.
Au dus fără jenă gunoiul de grajd în faţa Comisiei Europene
Dacă după trei ani de la aderare avea 1.084 de km de autostradă, la finalul anului trecut, 6.500 de km. Noi avem, după 14 ani de la aderare, 841 de km de autoband.
În alegerile parlamentare de acum doi ani, premierul conservator promitea polonezilor un venit mediu de 1.000 de Euro net, până în 2022.
Prosperitatea actuală a polonezilor se bazează pe o coerenţă şi o reformă administrativă, făcute cu temei.
Când subvenţiile pentru agricultori erau prea mici, fermierii polonezi au deşertat camioane de bălegar în faţa Comisiei Europene. Când au avut nevoi speciale, europarlamentarii lor au făcut front comun pentru ca Polonia să prospere şi să atragă cele mai mari fonduri de la UE, date vreodată unei ţări membre.
Creştere economică în timp de criză
Polonia, în timpul guvernării pro-europeniste a lui Donald Tusk, a fost singura ţară din UE ce a atins creștere economică în timpul crizei, cu o rată de creştere anuală a PIB, conform raportului Ministerului Dezvoltarii Regionale, de aproximativ 1,5% – în 2009. Totodată, conform Oficiului Naţional de Statistică, în 2010, rata economică de creştere a fost cea mai bună din Europa, 3,9 %.
Pe cine mai interesează că Polonia are unul dintre cele mai mari deficite ale balanţei comerciale? De 3% pe an. La limită. Sau că pragul datoriei externe depăşeşte 53% din PIB? Mai are cineva ceva de comentat?
Polonia a fost singura ţară din Blocul Răsăritean căreia după 1990 i s-au şters toate datoriile externe.
Având o diaspora extrem de puternică, administraţiile succesive de la Varşovia au presat permanent asupra Bruxelles-ului. La un moment dat, un parlamentar olandez, pe vremea când tot insistam pentru drepturile României de a face parte din UE, mi-a replicat tăios: “nu fii mai polonez, decât polonezii.”
Vocile lumii:
„Preşedintele Duda a reuşit să-şi mobilizeze exemplar electoratul, mai ales din zonele rurale. De aceea a câştigat,” a declarat Aleks Szczerbiak, profesor de politică și studii europene contemporane la Universitatea din Sussex, Marea Britanie pentru The Independent.
Îşi mai aminteşte cineva de sejurul de şase zile, de anul trecut, al lui Andrzej Duda la Casa Albă, în contrast cu cele două ore ale lui Klaus Iohannis?
Polonia nu a experimentat tema “lupta anticorupţie”
Platforma Civică, marele perdant şi al acestor alegeri, rămâne o formaţiune progresistă, deşi se revendică de la mişcarea liberală. A condus executivul în primii zece ani de la aderare.
În 2015, a fost răsturnată de la putere de către ultraconservatorii PiS.
Aşa cum era numele“Lege şi ordine,” partidul gemenilor Jaroslaw şi Lech Kaczyński s-a impus autoritar. A schimbat în câteva zile de mandat parlamentar, în 2015, şefii serviciilor secrete, a invalidat judecătorii Curţii Constituţionale propuşi de Platforma civică şi a început reforma în justiţie.
Catastrofa aeriană din Smolensk (niciodată elucidată n.a.), din care preşedintele Lech Kaczyński a ieşit mort, a întărit unitatea partidului gemenilor.
Au făcut ordine. Nu s-au jucat. N-au negociat cu statul din umbră cum a făcut Liviu Dragnea. Le-a decapitat structurile de comandă.
Niciun ofiţer al serviciilor secrete nu complotează contra ţării. Îl aşteaptă oricând Curtea Marţială.
Polonia nu a experimentat modelul Kovesi de luptă împotriva corupţiei. Nu a avut nevoie de o astfel de lesă, pentru că a refuzat-o permanent.
Duda a fost primit cu toate onorurile la Casa Albă
Îşi mai aminteşte cineva de sejurul de şase zile, de anul trecut, al lui Andrzej Duda la Casa Albă, în contrast cu cele două ore ale lui Klaus Iohannis, timp în care şeful statului polonez a negociat la sânge deschiderea de noi baze militare şi subvenţii din partea Congresului? A fost catalogată, în presa quality, drept un triumf al diplomaţiei unei ţări europene.
Deşi a intrat în programul de achiziţie a rachetelor Patriot mai târziu decât România, Polonia a primit deja prima tură. Noi, ne-am mulţumit să acceptăm runda de stimulatoare.
La fel ca Lech Kaczyński, Andrzej Duda e loial patriei, ceea nu se poate face vorbire despre aleşii românilor, care fac concurs la pupatul de mâini şi de bocanci la Bruxelles.
Polonia vrea să conteze la viitoarele decizii ale bogaţilor Europei. Asta după ce acum trei decenii era femeia lor în casă.
Noul mandat al lui Duda nu e pentru o mai multă Europă, ci pentru o mai multă Polonie în concertul statelor puternice ale lumii.
În contrast, gurile politicienilor români sunt pregătite să înghită tot mai multă Europă.
Poate ne gândim o clipă ce înseamnă modelul polonez şi ce beneficii are patria de la cei care o reprezintă cu demnitate, forţă şi loialitate.
