Pe Cîțu, îl bântuie stafia banilor europeni

Marius Ghilezan Actualizat: 28.04.2021 - 09:49
Marius Ghilezan

Tot mai mult guvernarea Cîțu seamănă, din punctul de vedere al strategiei naționale, privind accesarea fondurilor europene, cu scenariul din filmul: “Un pod prea îndepărtat.”

Share

Planul Național de Redresare și de Reziliență, prin care România ar putea accesa 30 miliarde de Euro, până în 2026, e realmente o himeră. Klaus Iohannis s-a prins. I-a chemat pe “bureții de absorbție ai lovelelor cu multe cifre”, la Cotroceni. Nu știm dacă i-a muștruluit sau i-a pus de acord în ceea ce fac. Nici dacă s-a discutat și despre planul multi-anual 2021-2027.

Barna picură când plouă și o arde când e secetă

Culmea caraghioslâcului, Dan Barna, după reuniunea mediată de președinte, semn că probabil nu a înțeles nimic, „s-a urcat” pe o Unitate Militară de Presă și a încercat să explice de ce Comisia Europeană ne-a respins programul de irigații, în valoare de 2,6 miliarde de Euro.

Din înălțimea funcției de viceprim-ministru, unde se poate să ajungi doar dacă nu știi nimic și nu vrei să ai nicio responsabilitate, și-a dezvăluit impostura în domeniu. A încercat să explice, precum un mucea repetent de la disciplina “îmbunătățiri funciare”, că sistemul de irigații clasic, bazat pe canale care străbat câmpiile, din care se extrage apa cu pompa, este depășit. Și de aceea Comisia Europeană ar respinge programul românesc. El a afirmat, fără a avea vreo calificare în domeniu, că tehnologia prin picurare e cea agreată. Ipac și iepurele-i pe masă!

Din înălțimea unui băgător de seamă, a mai explicat nonșalant că prin procedura clasică “se extrage apa din sol, o parte e preluată înapoi de pământ, o parte se evaporă,” iar picurarea ar duce la ortostatism hidrologic, te doare mintea!

E vorba de 2,6 miliarde de Euro. Nu e o jucărie, mai ales în ultimii ani de secetă.

Cristian Ghinea spune că la Bruxelles nu s-a trimis

Pentru a demonstra plejerismul și diletantismul unor miniștrii ai cabinetului Cîțu, Cristian Ghinea, un alt ilustru userist, a negat că Planul Național de Redresare și de Reziliență ar fi fost trimis la Bruxelles. Păi și atunci de unde a aflat Dan Barna că programul tradițional de irigații nu ar fi agreat de Comisia Europeană?

Ieșirea publică divergentă a celor doi corifei ai progresului desțelenit cu forța de lopătarii neamurilor neomarxiste arată că premierul liberal e în afară de orice participațiune la procesul elaborării celebrului plan.

Mulți își mai amintesc de euforia “aducerii” a 80,6 miliarde de Euro de către Klaus Iohannis, în urmă cu nouă luni. Erau bani pe hârtie, dar UM-urile de presă au turat la maximum dărnicia Bruxelles-ului. Noi am prevestit că anul 2021 va fi cu “zero absorbție.” Și acest adevăr e greu de recunoscut.

desen realizat de Ștefan Popa Popa'S

Misiunea lui Cîțu e foarte grea. Are de orchestrat nu numai o filarmonică de țambalagii ci și de armonizat nevoile reale ale României (autostrăzi, irigații, gaz la sate) cu noua viziune a Comisiei Europene, cu referiri precise, clare și imperative privind protecția mediului, digitalizarea și reforma sistemelor energetice, pentru mileniul 3.

Comisia finanțează doar anumite proiecte

Dacă pe Coana Comisie o doare în bască de rămânere a noastră în urmă, nu știu de ce guvernanții nu pricep că cine plătește are muzica dorită.

Vuvuzelele sunt pe stadioane, iar interesele industriașilor europeni, la un colt distanță de sediul din Altiero Spinelli.

Se vrea Green Deal? Păi atunci să fie cum vor ei, lucru explicat deja de mine în mai multe comentarii. Grânarul Europei pare să nu convină. Știu că avem multe hectare nelucrate, iar industria germană de eoliene și de panouri solare duduie.

Cum văd eu problema, ca să fie pe placul celor care angajează orchestra bruxelleză și scriu partiturile financiare. Le dai la amărășteni 100.000 de Euro pe un proiect energetic și-i pui să cumpere echipamente doar din Uniunea Europeană. Rămân și la ei 20.000 de Euro, iar restul de 80.000 se întorc la producătorii de fotovoltaice, că nu degeaba și-au tocmit cogeamitea firme de lobby.

Cîțu riscă să fie al doilea premier "zero absorbție"

Românii – s-a dovedit în ultimele decenii – nu au forță să negocieze la Bruxelles, nu pot să-și impună agenda, precum ungurii, cehii sau polonezii.

Țara noastră, privită de departe, pare mai mult una a consumatorilor de servicii și de produse ale celorlalte state, decât una în stare să producă valoare adaugată și să scoată profit.

Florin Cîțu, dacă nu vrea să fie emulul lui Cioloș, poreclit și “Zero absorbție,” trebuie deîndată, vorba președintelui, să preia hățurile și să coordoneze Planul Național de Redresare și Reziliență, alfel la toamnă va fi acuzat că s-a plimbat pe la guvern degeaba.   

Era să uit, în filmuș “Un pod prea îndepărtat,” despre cel de-al doilea război mondial, aliații au pierdut lupta, iar podurile au rămas vrăjmașilor. Mi-e teamă că noi am cedat podurile, cu bună voie...

Vocile lumii

Ludovic Orban

președinte PNL

"Trebuie să îmbunătăţim argumentaţia pentru proiectele depuse. Problema este să convingem la nivelul Comisiei Europene că aceste proiecte tehnice pe care le utilizăm nu afectează mediul, ci dimpotrivă, au un efect favorabil asupra mediului, plus că ele sunt legate de un obiectiv foarte important, securitatea alimentară, care trebuie asigurată chiar în condiţiile în care schimbările climatice pot să afecteze producţiile agricole", a menţionat Ludovic Orban, la ieșirea de la Cotroceni.